Prezentarea situaţiei actuale
În anul 2024 producţia de oţel a României a fost de 1,3 mil. tone, din care circa 70% o reprezintă oţelul fabricat în cuptoarele electrice de la Călăraşi, Reşiţa şi Hunedoara destinat obţinerii de produse lungi şi ţevi fără sudură.
Producţia de ţevi fără sudură şi sudate în anul 2024 a fost de cca 510000 tone din care:
♦ ţevi fără sudură cca 440000 tone
♦ ţevi sudate cca 70000 tone
Din producţia totală de ţevi de 510000 tone o cantitate de cca 440000 tone a fost destinată exportului.
Din totalul exportului de ţevi cca 75% a fost destinat exportului pe piaţa SUA.
Precizăm că alături de ţevi pe piaţa SUA au fost exportate şi alte produse cum ar fi:
♦ ţagle destinate relaminării
♦ semifabricate destinate prelucrării mecanice
Valoarea totală a exportului către SUA de ţevi şi celelalte produse (ţagle, semifabricate) în anul 2024 a fost de cca 1 miliard euro.
În anul 2025, în primele trei luni, pe piaţa SUA exportul a urmat acelaşi trend ca în anul 2024 valoarea însumând cca 300 milioane euro.
Noile măsuri ale administraţiei americane vor reduce drastic competitivitatea oţelului (ţevi şi semifabricate) exportat de România pe piaţa SUA.
Măsurile adoptate de administraţia americană pentru importurile pe piaţa SUA vor redirecţiona fluxurile de materiale către piaţa UE agravând şi mai mult situaţia companiilor producătoare de ţevi din UE care se află deja într-o situaţie foarte delicată.
Un caz atipic dar cu implicaţii majore asupra stării economice a companiilor de ţevi din România, şi probabil nu numai, exportatoare pe piaţa SUA îl reprezintă exporturile în derulare în condiţiile stabilite anterior impunerii noilor taxe, ajunse în situaţia de vămuire la graniţa SUA pentru care există doar două variante:
♦ fie achită suportarea noilor taxe
♦ fie blocarea exporturilor
♦ ambele variante presupunând costuri mult mai mari decât profitul scontat, ceea ce înseamnă pierderi majore din operaţia comercială.
Din cauza crizei COVID din anul 2020 cererea, volumele, producţia şi profiturile au scăzut semnificativ.
Redresarea a început lent în anul 2021 şi a atins întreaga amploare în prima jumătate a anului 2022, creşterile de preţuri acoperind efectul inflaţiei asupra costurilor energiei şi materiilor prime.
Din nefericire cererea a scăzut din anul 2023 în mod constant astfel încât profitul în anul 2024 a fost de -12% faţă de anul 2023 când a fost de -1,3% faţă de anul 2022.
Principala cauză a acestei evoluţii o reprezintă importurile din China.
Consecinţa acestei situaţii este închiderea unor fabrici cum ar fi cele două fabrici Vallourec-Deutschland în anul 2023, Huta Andrzej şi Rurexpol din Polonia, Liberty Steel Ostrava din Cehia în anul 2024 şi Valty din Franţa şi Robur din Olanda în anul 2025.
Măsuri pentru protecţia industriei de ţevi din UE şi din România
B.1. Măsuri pentru creşterea competitivităţii producţiei de ţevi din UE pe piaţa UE.
Adoptarea de măsuri antidumping împotriva importurilor originare din China.
În acest sens solicităm deschiderea imediată a investigaţiei antidumping depusă de ESTA în numele a 11 producători din UE din 6 ţări diferite ale UE care fabrică circa 50% din producţia UE de ţevi din oţel fără sudură (conform attach ESTA).
Restabilirea cotei de piaţă a industriei de ţevi din UE prin punerea în aplicare a contingentelor tarifare din perioada 2012-2013 când cererea de piaţă din UE a fost aliniată la consumul aparent actual respectiv anul 2020.
Includerea produselor din oţel, inclusiv ţevile în principal, la cap. 73.
Produsele protejate ar intra pe piaţa unică cu uşoare transformări evitând măsura comercială. SUA a făcut deja această extindere (produsele derivate) astfel încât CBAM să acopere o gamă mai largă de produse.
Raportarea corectă a emisiilor de CO2 încorporate în fiecare import şi a destinaţiilor de utilizare sub coordonarea CBAM.
B.2. Măsuri pentru creşterea competitivităţii ţevilor din UE pe piaţa globală.
Creşterea competitivităţii la export ca urmare a scăderii preţului energiei aşa cum rezultă din măsurile înscrise în documentul „Un plan de acţiune pentru oţel şi metale COM (2025), 125 Final din 19-03-2025, Bruxelles“.
Protecţia resurselor UE de fier vechi prin adoptarea măsurilor de impunere de taxe pentru export începând cu trimestrul 3/2025 aşa cum e prevăzut în acelaşi document.
Sprijinul companiilor prin programe de ajutor de stat pentru investiţii având ca scop înlocuirea combustibilor fosili cu energia regenerabilă.
Extinderea aplicării compensării emisiilor indirecte pentru energia consumată la fabricaţia de ţevi.
Pentru soluţionarea situaţiei descrise la punctul A10 propunem ca CE-UE să adopte una din următoarele soluţii:
♦ includerea contractelor de export de ţeavă UE-SUA în derulare în condiţiile stabilite anterior impunerii de taxe, pe lista cazurilor exonerate de la plata noilor taxe.
♦ compensarea cu sume echivalente din fondurile UE a cazurilor aflate în situaţia descrisă.
