„Există diverse sisteme de smart home, o înşiruire de mai multe sisteme pe care încercăm să le implementăm în sistemul energetic. Şi toate vor duce la conceptul de smart grid. Trebuie să vorbim de viitor, dar pe noi ne arde prezentul“, spune Cristian Secoşan, directorul general al Romelectro.
La fel ca şi în cazul energiei regenerabile, piaţa de smart metere şi smart home se va dezvolta odată cu introducerea unui cadru de reglementare care să stimuleze sectorul. Un element important în această ecuaţie este producţia industrială, companiile fiind foarte atente la eficienţa energetică.
În acest context, România trebuie să stabilească în cât mai scurt timp componenţa mixului energetic, pentru a contribui la procesul de economisire a energiei, este de părere Corneliu Bodea, preşedintele CRE şi acţionar al ABBC (Adrem Invest). „România este avantajată faţă de alte ţări din UE, pentru că deţinem capacităţi şi resurse în mai toate domeniile“. Pe de altă parte, el atrage atenţia că pe piaţa locală lipseşte pătura companiilor antreprenoriale mijlocii, cu afaceri de 100-500 milioane euro.
Pe lângă discuţia legată de smart home, devine tot mai clară direcţia industriei auto spre automobile electrice şi hibride, o tendinţă care nu ocoleşte România, deşi progresul se află sub nivelul preconizat în urmă cu câţiva ani, spune Florentina Totth, country president la Schneider Electric România, speaker la ZF Power Summit. Pe plan local există deja 53 de staţii de încărcare, dintre care 22 în Bucureşti. În plus, conform normelor UE, toate clădirile livrate după 31 decembrie 2018 va trebui să consume energie generată din surse convenţionale cât mai aproape de zero.
Dincolo de producţia de energie verde şi eficientizarea consumului prin tehnologii moderne, un cuvânt greu de spus pe piaţă au marii producători de energie, din hidro, nuclear sau cărbune, care anunţă la rândul lor investiţii în modernizarea capacităţilor. Principala lor nemulţumire este legată de lipsa accesului la exporturi, subiect pus în discuţie şi de Hidroelectrica şi de Nuclearelectrica. Pe de altă parte, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), susţine că este vorba de o neclaritate a legislaţiei şi că autorităţile nu vor să îngrădească exportul de energie.
„Totuşi, am văzut că cei mai ieftini producători vor să facă export, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care beneficiază de investiţiile făcute din bani publici. Ei ar trebui să dea energia ieftină în ţară“.
La rândul ei, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, spune că producătorii români trebuie lăsaţi să exporte dacă vrem să avem jucători regionali puternici. „Nu poţi avea excedent de producţie, să ai cadru european de reglementare, şi să punem bariere ca să nu se poată dezvolta nimeni în sector. Lăsaţi-ne să demonstrăm că putem vinde. Dacă vrem să devenim jucători regionali.“
Pe de altă parte, Răzvan Purdilă, manager la Transelectrica, subliniază importanţa construcţiei unei pieţe pentru viitor, în contextul în care peste câţiva ani 50% din consum va fi din energii regenerabile şi marile companii străine au deja un mix de producţie.
Legat de subiect, Radu Pop, de la Complexul Energetic Oltenia, a menţionat că va fi elaborat un plan de reorganizare a companiei, prin care zona de cărbune să redevină eficientă, cu preţuri competitive. „Compania este într-o situaţie financiară stabilă, nu există datorii restante, nici la bănci, nici la stat“, a spus el.
În România se fac 2-3 miliarde euro investiţii anuale în sistemul energetic, valoarea totală a pieţei, cu toate sectoarele conexe, ajungând la 30 miliarde euro.
Răzvan Purdilă, manager
TranselectricaAvem nevoie de producători români puternici şi pe piaţa internă, şi la export. Competiţia, companiile mari, au mix de producţie, au departamente de trading. Trebuie să fim atenţi cum construim. În nişte ani, 50% din consum va fi din energii regenerabile.
La export, ne uităm la capacitatea de interconexiune, de vreo 2.000 MW. Va fi gata şi linia Reşiţa-Pancevo în 2017. Sunt premise pentru export suplimentar. Atragem însă atenţia că piaţa e tricky (înşelătoare – n. red.). În Austria, preţul e de 6 euro.
Singura piaţă pe care am construit e cea din Europa Centrală. În sud nu am reuşit să construim nimic, de Ucraina nu mai zic.
Fără companii puternice de producţie nu se poate.
Remus Borza, administrator judiciar Hidroelectrica
În ultimii doi ani, producţia de energie a fost exportată tot de cei 11 traderi şi puiuţii lor, vreo 20 mil. euro. E abuz în serviciu contra intereselor publice. Hidroelectrica are un buget de investiţii de 1,3 mld. euro.
În aprilie, inaugurăm centrala de la Bretea.
În 2014, România a exportat un record de 8 terrawaţi. Niciunul dintre aceştia nu a fost exportat de producătorii de energie.
Noi am preluat în 2012 cea mai îndatorată companie, cu 1,2 mld euro datorii. Astăzi, Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie din România. Am terminat cu un EDITDA de 63%. Până la urmă, şi insolvenţa are avantajele ei.
Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica
Lăsaţi-ne să demonstrăm că putem vinde, dacă vrem să devenim jucători regionali.
Avem investiţii foarte consistente, an de an, sute de milioane.
Problemele pieţei sunt competitivitatea şi condiţiile egale pentru jucători. Nu doar pe piaţa locală, ci şi cea regională sau europeană.
Nuclearelectrica este o societate comercială listată. Avem obiective de natură economică. Vom cumpăra de la producătorii care ne oferă cele mai bune condiţii, inclusiv pe uraniu. Acum importăm uraniu, pentru că este mai avantajos pentru noi.
Pe mine mă interesează siguranţa în furnizare şi costul. Când furnizorul local îşi încalcă obligaţiile contractuale, mă duc la altul.
Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
Legea spune că producătorii din România trebuie să pună energia pe o piaţă concurenţială, cu operator unic, în mod transparent, reglementată de ANRE. De aici vine interpretarea că ar fi vorba de OPCOM, pentru că pe altă bursă europeană nu ar fi reglementări ANRE.
La minister sunt discuţii pentru modificarea legii, pentru ca producătorii să poată folosi orice piaţă concurenţială, nu neapărat OPCOM.
În România se fac 2-3 mld. euro investiţii anuale în sistemul energetic. Gestionăm o piaţă de 30 mld. euro, cu toate serviciile conexe.
Radu Pop, reprezentant Complexul Energetic Oltenia
Complexul Energetic Oltenia are în plan un proiect de reorganizare a companiei pentru un interval de cinci ani de acum înainte, care va ţine cont de strategia energetică naţională, de mixul energetic.
Pierderea de care vorbeşte toată lumea este cauzată de provizioanele istorice, este o pierdere non-cash. EDITDA este pozitivă, de circa
100 mil. euro, în ciuda rezultatului negativ net al companiei. Compania este într-o situaţie financiară stabilă, nu există datorii restante, nici la bănci, nici la stat.
Maria Arana, energy and power practice leader, Continental Europe, MARSH Energy
Abordarea noastră ţine cont de trei condiţii. Aş aminti aici nevoia satisfacerii cererii de energie, care să favorizeze dezvoltarea economică.
Este important să ne raportăm şi la beneficiile sociale, atât din perspectiva accesului, cât şi din punctul de vedere al accesibilităţii către toate nivelurile sociale.
Încercăm să minimizăm efectul asupra mediului, având grijă ca producţia să aibă un impact cât mai scăzut asupra mediului înconjurător.
Organizăm o conferinţă în martie, în Dubai, despre industria energetică.
Cristian Secoşan, director general Romelectro
Producţia industrială împinge mult eficientizarea energiei. Nu există nicio companie din România care să nu aibă preocupări legate de eficienţa energetică.
Piaţa a început să îşi revină puţin anul trecut, la volum. Din păcate a ajuns la preţuri foarte mici şi e concurenţă mare între companii aflate la limita supravieţuirii. Sunt companii mari care au pierderi pe linie, chiar dacă fac proiecte.
Ne uităm spre export tot mai mult.
E nevoie de suport mai puternic pentru exportul românesc, am vrea să crească sprijinul din partea statului, inclusiv la partea de finanţare la proiecte.
Corneliu Bodea, preşedinte CRE şi acţionar al ABBC (Adrem Invest)
Trebuie să ne stabilim de urgenţă componenţa mixului energetic.
Cu cât costurile pentru energie vor fi mai mari, cu atât oamenii vor fi mai dispuşi să investească în soluţii pentru eficienţă energetică.
Se poate vorbi despre un cost de până la 1.000 de euro pentru un pachet de eficienţă termică, cel mai necesar în România, un pachet de siguranţă, de eficienţă energetică, prin care poţi comanda de la distanţă temperatura, de exemplu.
Nu cred că în energie vom avea o revenire în termen scurt, însă avem o şansă.
Florentina Totth, country president Schneider Electric România
În România începe să prindă contur piaţa automobilelor electrice. Sunt deja înmatriculate
160 de automobile electrice şi peste 400 hibride. Progresul este sub aşteptările de acum câţiva ani, dar aşteptăm să se accelereze.
Există deja 53 de staţii de încărcare pentru automobilele electrice în România, dintre care 22 în Bucureşti.
Soluţiile de smart home au grijă să asigure confortul încăperii, fără a consuma resurse când casa nu este locuită. Ele vor duce la reducerea consumului de energie electrică şi la reducerea facturii.
