Bursele europene deschid timid pe creştere, după furtuna de pe pieţele asiatice şi din SUA. Indicele FTSE 100 creşte cu 0,27%, în timp ce DAX avansează cu 0,33%, iar Stoxx 600 cu 0,06%. În Franţa, Bursele încă sunt pe minus, cu 0,15%.
BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti, scădea cu 1,5% la începutul sesiunii de tranzacţionare de astăzi, înregistrându-se tranzacţii pe acţiuni în valoare de peste 7 milioane de lei în prima oră de trading, conform datelor BVB.
Bitcoin a coborât pentru scurt timp sub 21.000 de dolari marţi, înainte de a reveni uşor, continuându-şi prăbuşirea alături de întreaga piaţă crypto, scrie CNBC.
Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut cu aproximativ 10% în ultimele 24 de ore, în timp ce ethereum s-a prăbuşit cu peste 6% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Coinbase.
"Totul este în flăcări în acest moment, fie că este vorba de acţiuni, fie că este vorba de activele cripto sau de orice altceva", a declarat Nirmal Ranga, şeful departamentului de tranzacţionare şi analiză tehnică de la bursa de criptomonede ZebPay.
"Ceea ce vedeţi pe piaţă este... frică, incertitudine şi îndoială. Din punct de vedere tehnic, pieţele par supravândute şi trebuie să existe un anumit nivel minim pe care îl vom atinge la bitcoin în viitorul apropiat", a declarat acesta pentru emisiunea "Street Signs Asia" de la CNBC.
Criptomonedele au fost lovite luni, deoarece platforme de tranzacţionare precum Celsius şi Binance au oprit retragerile, iar unele companii au redus locurile de muncă.
Celsius a declarat că retragerile, operaţiunile de swap şi transferurile între conturi vor fi oprite din cauza "condiţiilor extreme de pe piaţă" şi că această măsură a fost menită să "stabilizeze lichiditatea şi operaţiunile".
Acţiunile asiatice au scăzut puternic, iar dolarul, care reprezintă un refugiu sigur, s-a menţinut marţi aproape de maximul ultimelor două decenii, după ce Wall Street a atins o bornă confirmată a pieţei bear, din cauza temerilor că majorările agresive ale dobânzilor din SUA ar putea împinge cea mai mare economie mondială în recesiune.
Cel mai larg indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific în afara Japoniei (.MIAPJ0000PUS) a scăzut cu 0,45% în schimburi volatile, recuperând o parte din pierderile anterioare.
Indicele de referinţă al Australiei, S&P/ASX200 (.AXJO), a închis cu 3,55% mai jos, în timp ce indicele bursier japonez Nikkei (.N225) a scăzut cu 1,32%, după ce a scăzut cu până la 2% mai devreme în timpul şedinţei.
Tonul negativ din Asia a urmat unei şedinţe sumbre din SUA luni, în care Goldman Sachs a prognozat o majorare a ratei dobânzii cu 75 de puncte de bază la următoarea şedinţă de politică monetară a Rezervei Federale, care va avea loc miercuri.
Cu toate acestea, investitorii au părut să se scuture de pesimism la începutul tranzacţiilor europene, cu contractele futures Euro Stoxx 50 pan-regionale în creştere cu 0,83%, contractele futures germane DAX cu 0,9% mai mari şi contractele futures FTSE în creştere cu 0,62%. Contractele futures ale acţiunilor americane au adăugat, de asemenea, 1,17%.
"În timp ce există în mod clar un risc din partea unei înăspriri semnificative a politicii, rămâne puţin probabil să se ajungă la o recesiune în toată regula, cu o rată a şomajului care să sară cu două sau mai multe puncte procentuale", a declarat Stephen Koukoulas, director general la Market Economics, cu sediul în Canberra.
Rezerva Federală urmează să discute în această săptămână dacă să mărească ritmul de înăsprire monetară în faţa înrăutăţirii inflaţiei, scrie FT.
Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă se va reuni marţi pentru o şedinţă de două zile, la doar câteva zile după ce două rapoarte economice au sugerat că presiunile asupra preţurilor au devenit mai necruţătoare decât se aştepta.
Înainte de datele de vineri - care au arătat că preţurile au crescut cu încă 1% în luna mai faţă de luna precedentă, iar consumatorii au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi că inflaţia ridicată va rămâne o problemă pentru mai mult timp - Fed a semnalat că este gata să aprobe o a doua creştere consecutivă a ratei dobânzii cu jumătate de punct. Ar fi pentru prima dată din 1994 încoace când banca centrală americană optează pentru o astfel de majorare a ratelor la două şedinţe consecutive.
Dar o altă măsură utilizată ultima dată în 1994 este, de asemenea, probabil să fie luată în considerare acum: creşterea ratelor cu 0,75 puncte procentuale.
Pieţele au luat în calcul pe deplin acest rezultat, în urma unui raport al Wall Street Journal care a sugerat că oficialii vor discuta această posibilitate în această săptămână. Economistul-şef al JPMorgan, Michael Feroli, a ridicat apelul băncii pentru următoarea şedinţă la o creştere de 0,75 puncte procentuale.
Krishna Guha, vicepreşedinte la Evercore, a declarat că o astfel de mişcare "nu este ceea ce credem noi că este politica optimă şi, separat, nu este, în opinia noastră, bună pentru pieţe", care au fost afectate luni de temerile tot mai mari privind inflaţia.
Economiştii se luptă cu ceea ce va urma dincolo de şedinţă, în condiţiile în care banca centrală se confruntă cu mai multe şocuri inflaţioniste care au ridicat îndoieli cu privire la faptul că se mişcă suficient de rapid pentru a aborda ceea ce devine deja o problemă greu de rezolvat.
Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut în total 1.400 de miliarde de dolari în acest an, inclusiv 206 miliarde de dolari numai luni, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires Index, în timp ce pieţele financiare globale cedează sub povara ratelor mai mari ale dobânzilor şi a îngrijorării legate de inflaţie.
Este un contrast puternic faţă de anul trecut, când pieţele în plină ascensiune au sporit populaţia mondială de persoane cu averi mari cu aproximativ 8%, inclusiv 13% în America de Nord, potrivit unui raport Capgemini World Wealth publicat marţi. Datele arată că rândurile celor bogaţi din Asia-Pacific au crescut cu doar 4,2% - rămânând în urma Europei şi rămânând şi mai mult în urma Americii de Nord, după ce în ultimul deceniu au dominat creşterea numărului de persoane bogate.
Preşedintele băncii centrale americane (Fed) Jerome Powell are în faţă o provocare din ce în ce mai sumbră după ce inflaţia a atins un nou maxim în mai, acesta urmând probabil să fie nevoit să împingă cea mai mare economie a lumii în recesiune pentru a putea readuce preţurile sub control, relatează Bloomberg.
Preţurile de consum au urcat la un nou maxim pe 40 de ani, de 8,6%, în mai faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Deşi a admis recent că readucerea presiunilor inflaţioniste sub control necesită o oarecare durere, şi poate chiar şi un şomaj mai ridicat, Powell a evitat să vorbească despre recesiune. Acest lucru este poate de înţeles în contextul alegerilor viitoare din noiembrie.
„Preşedintele Fed nu vrea să lase cuvântul cu «r» să-i scape din gură într-un mod pozitiv, în sensul că avem nevoie de recesiune“, a declarat Alan Blinder, fost strateg al băncii centrale.
Un număr în creştere de economişti spun că ar putea fi nevoie de un declin economic şi de un şomaj mai ridicat pentru ca inflaţia să fie adusă la niveluri mai tolerabile.
