Liga Studenţilor Iaşi anunţă că a depus o plângere penală la DNA împotriva ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, pe care îl acuză de abuz în serviciu, în contextul redeschiderii universităţilor.
Liga Studenţilor (LS IAŞI) a depus o plângere penală la DNA împotriva ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, pentru abuz în serviciu, pentru „presiunile exercitate asupra universităţilor în vederea revenirii intempestive la activitatea didactică în format fizic (on-site), cu încălcarea normelor legale în vigoare şi a predictibilităţii organizării activităţii academice, fără a exista soluţii pertinente care să vină în sprijinul studenţilor care sunt acum obligaţi să îşi găsească în timp record un loc de cazare, iar cei care s-au angajat între timp să îşi părăsească locul de muncă, astfel fiindu-le vătămate drepturile şi interesele legitime”.
„Ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, a afirmat săptămâna trecută că nu mai există bază legală pentru continuarea activităţii didactice în format on-line sau hibrid şi că este necesară revenirea imediată la cursuri în format fizic. Cîmpeanu a dezinformat şi minţit în mod deliberat asupra aspectelor juridice şi asupra faptului că universităţile riscă să îşi piardă finanţarea şi acreditarea”, transmite Liga Studenţilor.
LS Iaşi consideră că „miza haosului” generat de Sorin Cîmpeanu este „găsirea unui pretext pentru înaintarea pe repede-înainte a unui nou proiect de lege a educaţiei, bazat pe proiectul România Educată, şi motivat de aparenta lipsă de soluţii şi instituţii juridice în actuala Lege nr. 1/2011, care a fost masacrată pentru interesele proprii ale cartelurilor din educaţie în timpul guvernărilor susţinute de PSD, PNL, ALDE şi UDMR”.
Potrivit studenţilor, realitatea juridică este că pentru anul universitar în curs (2021-2022) universităţile, în baza autonomiei universitare, pot alege dacă desfăşoară cursurile on-line, fizic sau hibrid. Starea de alertă declarată şi prelungită prin hotărâri de guvern şi restricţiile au încetat, dar prevederile Legii 55/2020 rămân în vigoare, iar art. 40 modificat prin OUG 99/2021 prevede clar că derogarea prin care activitatea didactică şi examenele se pot desfăşura online/hibrid nu se aplică doar pe parcursul stării de alertă ci şi „pe tot parcursul anului universitar 2021-2022”, adică până la 30 septembrie 2022.
„Rolul normei este să ofere stabilitate, în special pentru studenţi, care sunt beneficiarii actului educaţional, fiind bazată pe principiul securităţii raporturilor juridice, care în materie de educaţie se regăseşte atât în prevederile art. 136 alin. (2) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cât şi în toate normele, precum Statutul Studentului, care îi ocrotesc pe studenţi de modificările aduse contractului de studii şi condiţiilor de şcolarizare (inclusiv de evaluare), în sensul interzicerii exprese a acestor schimbări intempestive şi unilaterale ale universităţilor. Condiţiile generale de desfăşurare a activităţii didactice se stabilesc cu cel puţin 3 luni înainte de începutul anului universitar, cele contractuale la începutul anului universitar, iar cele specifice fiecărei discipline la începutul semestrului. Orice modificare poate fi făcută doar cu acordul expres al studenţilor, prin aceasta înţelegându-se toţi studenţii nu doar reprezentanţii lor aleşi. Haosul actual este similar cu cel de la începutul anului universitar, când anumite universităţi şi-au îndemnat studenţii să se cazeze şi să îşi caute chirie, ca ulterior să li se transmită că nu mai este nevoie să rămână în centrul universitar, activitatea didactică desfăşurându-se online. Acum, studenţii au fost chemaţi brusc, de pe o săptămână pe alta, să revină fizic la ore, deşi mulţi nu dispun de cazare, iar efectele măsurilor luate de guvern în perioada stării de alertă a afectat situaţia socio-economică a multor familii care acum nu îşi mai permit plata unei chirii într-un centru universitar. Din păcate, revenirea intempestivă la cursuri în format fizic convine multor rectori, aceştia văzând în ea o oportunitate de refacere financiară a universităţilor prin încasarea de taxe de cazare şi taxe de restanţe sau de refacere a activităţii didactice”, arată studenţii.
Pentru ameliorarea situaţiei, Liga Studenţilor propune Ministerului Educaţiei şi instituţiilor de învăţământ superior adoptarea următoarelor măsuri, până la finalul anului universitar 2021-2022 (30 septembrie 2022):
1. Revenirea imediată la organizarea activităţii de cazare din căminele universităţilor cu ocuparea spaţiilor de cazare la capacitatea de dinainte de starea de urgenţă (martie 2020). Totodată, studenţilor care doresc să accepte un coleg în plus în cameră, pe bază de pat pliabil, să li se permită acest lucru.
2. Acordarea din fondurile proprii ale universităţilor a unei subvenţii de cazare pe baza contractului de locaţiune (închiriere), cel puţin egală cu media tarifelor de cazare practicată de către fiecare universitate în parte, pentru studenţii care nu sunt cazaţi în căminele universităţii şi care sunt constrânşi de situaţie să stea în chirie. Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 permite acordarea unor astfel de subvenţii, prin art. 204 alin. (15). Din punct de vedere moral, subvenţia aceasta ar echivala cu plata unor daune-interese pentru schimbarea neaşteptată de situaţie în faţa căreia au fost puşi studenţii.
3. Adoptarea unei perioade de tranziţie de cel puţin o lună (ideal până la Paştile Ortodox - 24 aprilie), în care să se permită participarea în format hibrid la activitatea didactică (transmiterea on-line a cursurilor şi seminarelor desfăşurate fizic, similar cu modul în care s-a procedat în învăţământul preuniversitar în cazul elevilor care au intrat în izolare sau carantină). De asemenea, grupele de studenţi pot fi reorganizate în grupe cu activitate fizică (on-site) şi grupe cu activitate didactică on-line.
4. Introducerea prin ordin de ministru a unei amnistii generale în ceea ce priveşte absenţele şi a taxelor pentru restanţe sau refacerea activităţii didactice pentru studenţii care nu au cazare în centrul universitar în care studiază, pentru a nu le periclita situaţia academică şi a le bloca accesul în sesiunea de examene. Trecerea peste noapte la activitatea didactică on-site, din păcate, le-a dat multor profesori oportunitatea de a abuza de catalog, notându-i ca absenţi pe cei care nu s-au mutat înapoi din localitatea de domiciliu în cea de studiu. Prin acumularea de absenţe în această perioadă, studenţii riscă să rămână cu restanţe şi să fie obligaţi să refacă activitatea didactică în anul următor, pierzând timp şi bani prin taxe de refacere şi restanţe, situaţie care va duce la creşterea cazurilor de abandon universitar.
5. În ceea ce priveşte programele de master, se impune desfăşurarea activităţii didactice în format exclusiv on-line sau hibrid (cu transmiterea live a activităţii şi posibilitatea de participare on-line), în special pentru masteratele cu durată de un an. Studenţii care s-au înmatriculat la aceste programe au făcut-o cu garanţia că pe toată durata programului orele de vor desfăşura on-line, aceştia rămânând în localitatea de domiciliu. De asemenea, orarul programelor de masterat ar trebui să fie modificat şi adaptat la cerinţele studenţilor, orele fiind comasate fie seara, fie la finalul săptămânii, pentru a facilita participarea la activitatea didactică a studenţilor care lucrează.
6. Recunoaşterea prin ordin de ministru a dreptului absolut de participare în fomat on-line / hibrid la activitatea didactică pentru studenţii care sunt angajaţi sau realizează venituri din activităţi independente (contracte de drepturi de autor, prestări servicii etc.), indiferent de ciclul de studii.
7. Consultarea directă a tuturor studenţilor, nu doar a organizaţiilor studenţeşti sau a reprezentanţilor aleşi ai studenţilor care, în anumite situaţii, pot „dilua” nemulţumirile generale ale studenţilor în faţa conducerii universităţilor.
