Eveniment

Planul de dezvoltare a infrastructurii promite 3.000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi 2% din PIB pentru infrastructură în următorii 10 ani: „Nu lipsa banilor a fost problema, ci voinţa politică“

Planul de dezvoltare a infrastructurii promite 3.000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi 2% din PIB pentru infrastructură în următorii 10 ani: „Nu lipsa banilor a fost problema, ci voinţa politică“

Autor: Miruna Diaconu

01.08.2020, 12:01 3331

♦ Ministrul a prezentat într-o conferinţă de presă Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, parte a planului de relansare economică recent lansat de Guvern ♦ Planurile de dezvoltare a infrastructurii au nevoie de o finanţare de 73 de miliarde de euro, în următorii 10 ani.

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, prezentat recent de către Ministerul Transpor­turilor, promite extinderea reţelei de autostrăzi şi drumuri expres cu încă 3.000 km în următorii zece ani, adică o medie de 300 km pe an, şi o alocare medie de 2% din PIB pe an pentru transporturi, în prezent fiind de doar 0,6% din PIB.

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii este parte din planul de relansare economică anunţat în urmă cu câteva săptămâni de către guvern. Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) este de părere că planul este o înşi­ruire de dorinţe, toate necesare economiei româneşti, dar experienţa ultimilor ani este total diferită de ceea ce prevede planul.

„Dacă aceşti 3.000 de km ar trebui să se construiască în Italia sau în Spania, ar fi o prognoză corectă, dacă ne raportăm la ce s-a făcut până acum în România, suntem foarte departe. Nu lipsa banilor a fost problema pentru care nu am construit autostrăzi, problema cea mai importantă a fost voinţa politică, dorinţa de implicare şi asumarea răspunderii“, spune directorul general al FPSC.

Totodată, Adriana Iftime precizează că este pesimistă cu privire la construirea celor 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres pentru că experienţa ultimilor ani contrazice acest lucru şi este nevoie de o schimbare a strategiei ministerelor care gestionează fondurile europene prin caiete de sarcini şi ghiduri de accesare diferite de cele existene până acum.

„Anunţurile acestea sunt frumoase, dar avem nevoie de strategii scrise cu termen de începere, cu responsabil de proiect din partea guvernului, cu o preocupare specială pentru a schimba tot ce am făcut greşit în anii anteriori cu privire la accesarea fondurilor europene“, afirmă Adriana Iftime.

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), este de părere că există o nevoie de schimbare de atitudine în zona de decizie politică adoptată de către unităţile de implementare a unor astfel de proiecte. „Aş fi rezervat în a face comentarii pe realitatea unor prognoze care sunt pe zece ani, sunt păreri care spun că 1.500 ar fi fost o prognoză mai realistă.  Totuşi,  3.000 de km poate fi rezultatul favorizant al unui context de factori, avem disponibilitatea finanţării, dacă unităţile de implementare îşi vor face datoria şi dacă companiile vor putea să lucreze în condiţii îmbunătăţite se va putea realiza acest obiectiv“, este de părere Laurenţiu Plosceanu.

Preşedintele ARACO precizează că este nevoie de măsuri care să permită o dezvoltare sustenabilă a proiectelor, precum o procedură accelerată în ceea ce priveşte exproprierile, iar pentru constructori este foarte importantă o legislaţie clară şi predictibilă.

Planul de dezvoltare a infrastructurii în următorii zece ani are nevoie de o finanţare de 73 miliarde euro, bani ce vor veni atât din fondurile europene, cât şi din bugetul de stat,  pentru sectorul rutier, feroviar, infra­structura de metrou, sectorul naval şi aerian. Astfel că ministrul transporturilor, Lucian Bode,  a spus că domeniul transporturilor vizează o alocare de 2% din PIB, în medie, faţă de 0,6% în prezent. Totodată, ministrul a menţionat faptul că alocarea nu va garanta succesul proiectelor, în contextul în care România are o slabă capacitate admi­nistrativă de implementare a proiectelor de infrastructură.

Conform planului de dezvoltare, în următorii 10 ani ar trebui construiţi circa 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres, adică 300 km pe an, cu o finanţare de aproape 37 miliarde euro. Dar cât de realistă este această prognoză? în 2019, s-au dat în folosinţă 43 km de autostradă în România, după ce în 2018 au fost inauguraţi 58 de kilometri. Autostrăzile înseamnă doar 5% din drumurile naţionale şi circa 1% din drumurile publice. La sfârşitul anului 2019, România avea 866 km de autostrăzi, în creştere cu 5% faţă de 2018, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Totodată, în 2019 s-au construit 157 de km de drumuri publice, astfel anul trecut lungimea totală a drumurilor publice fiind de 86.391 km, faţă de 86.234 km.

Din totalul de 72 miliarde euro, bani necesari pentru finanţarea planurilor de infrastructură, cea mai mare sumă merge către sectorul rutier, adică circa 36,9 mi­liarde euro. Domeniul feroviar va avea nevoie de 19,1 miliarde euro, iar infra­structura de metrou are nevoie de investiţii de 8,8 miliarde, dintre care 1 miliard pentru metroul din Cluj. Sectorul naval are un necesar de 4,4 miliarde euro, pe când cel aerian de 3 miliarde euro.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, planul de dezvoltare are patru obiective generale de conectivitate rutieră care presupune conexiunea atât a provinciilor istorice ale ţării, cât şi a regiunilor de dezvoltare şi extinderea către reţele din ţările vecine.

AFACERI DE LA ZERO