♦ De la promisiuni până la forma finală a modificărilor legislative în sănătate, Guvernul a schimbat câteva reguli „pe traseu” ♦ Medicilor din ambulatoriu, de exemplu, li s-a promis creşterea punctului pe serviciu medical de la 5 lei la 6,5 lei din august şi la 8 lei din ianuarie 2026 ♦ În noile măsuri, creşterea la 6,5 lei se amână pentru ianuarie 2026, iar cea de 8 lei cu încă un an, adică pentru 2027 ♦ Medicii de familie vor avea veniturile de cabinet diminuate ♦ „Vor emigra din nou medicii”, atrag atenţia specialiştii din domeniu.
O nouă reformă anunţată de autorităţi, de la Guvern prin vocea premierului Ilie Bolojan până la ministerul sănătăţii, îi revoltă pe medicii din sistemul sanitar şi chiar îngreunează accesul pacienţilor la servicii medicale, în ciuda dezideratului de a aduce ordine în sistem.
„Reforma pe care o propunem porneşte de la principiul reorientării pacienţilor din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare şi tratarea pacienţilor la medicul de familie sau de specialitate”, a spus Ilie Bolojan la asumarea pachetului de măsuri fiscale, printre care şi cele din sănătate.
Sunt 11 pagini de articole modificate la legea sănătăţii, iar Ziarul Financiar a analizat şapte măsuri principale prin care guvernul vrea să atragă bani la buget.
1. Şefi de secţie prin concurs la spitale clinice, nu prin numire de UMF
Până acum, medicii şefi de secţie din spitalele clinice din ţară, adică unităţile care pregătesc rezidenţi, erau numiţi de universităţile de medicină de care aparţineau spitalele. Schimbarea este că se va organiza concurs şi pentru aceste posturi, la fel ca în spitalele nonclinice. De altfel, până în 2016 legea prevedea numire de la UMF, din 2016 până în 2022 a fost cu concurs, iar în 2022 fostul ministru Rafila a revenit la numire.
2. Program ambulatoriu o oră pe zi de medic
Medicii care lucrează în secţiile spitalelor publice trebuie să meargă şi în ambulatoriul integrat pentru consultaţii pentru o oră în fiecare zi. Măsura vine să crească numărul de consultaţii pentru pacienţi. Totuşi, sunt secţii întregi în spitalele mai mici din ţară unde sunt 1-2 medici pe specializare, care mai fac şi gărzi. În cazul în care nu merg în ambulator, medicii riscă amenzi.
3. Punct în ambulatoriu crescut de la 5 lei la 6,5 lei, iar din 2027 la 8 lei
Medicii au cerut creşterea punctului pe serviciu medical oferit în ambulatoriu pentru a fi motivaţi să ofere consultaţii. Autorităţile, prin vocea ministrului sănătăţii şi a preşedintelui Casei de Asigurări, au promis creşterea valorii acestui punct de la 5 lei, la 6,5 lei din august 2025, iar din ianuarie 2026 până la 8 lei. Din pachetul de măsuri, medicii au aflat că vor continua să primească 5 lei până în ianuarie 2026, când va creşte la 6,5 lei, iar pentru varianta de 8 lei per serviciu trebuie să aştepte până în ianuarie 2027.
4. Scad veniturile medicilor de familie - plata per capita de la 35% la 25%
Medicii de familie primesc bani şi în funcţie de numărul de pacienţi de pe liste şi fondul destinat plăţii acestor specialişti se împărţea până acum în 35% plata per capita (adică pe număr de pacienţi înscrişi), iar restul pe plata per serviciu. Guvernul Bolojan reduce plata per capita la 25% din 2026, iar din 2027 la 20%. În plus, medicii de familie se plâng de scăderea bazei de asiguraţi în urma măsurilor din pachetul 1, dar şi de modificările pragurilor de plată a contribuţiei la sănătate pentru PFA-uri, modul în care sunt organizaţi în general medicii de familie.
5. Spitalele private plătesc rezidenţii
O măsură luată de Ministerul Sănătăţii este ca medicii rezidenţi din unităţile private să fie plătiţi de aceste spitale, nu din bani publici de la Ministerul Sănătăţii. Totuşi, măsura este aşteptată să aibă impact mic la buget, având în vedere că sunt doar 161 de medici rezidenţi în spitalele private în toată ţara. La stat sunt peste 26.000.
6. Producatorii de medicamente (locali şi importatori) plătesc o taxă de solidaritate
Reforma din sănătate prevede şi o taxă de solidaritate pentru producătorii şi importatorii din piaţa medicamentelor. Valoarea ei este de 0,6% şi 1,7% în funcţie de tipul de medicamente. Companiile farma plătesc deja taxă clawback de 15% cei de generice, respectiv 25% cei de inovative.
7. Pacienţii cu boli cronice vor primi doar un singur bilet de monitor pe an pentru imagistică şi medicină nucleară
Biletele de monitor au fost introduse în 2022 pentru o categorie mai largă de pacienţi cu boli cronice, de la cele oncologice la diabet, boli de inimă, boli neurologice.
Prin aceste bilete, pacienţii cronici care se încadrau în criteriile stabilite de CNAS aveau acces la investigaţii şi analize medicale fără să mai aştepte pe liste de câteva luni, iar operatorii medicali erau obligaţi să le ofere aceste servicii, indiferent dacă aveau sau nu plafon.
Ulterior, îşi recuperau banii de la CNAS. Acum, pacienţii cu boli cronice precum diabet, boli rare, boli cardiovasculare, neurologice au dreptul la o singură investigaţie de monitor pentru imagistică sau medicină nucleară pe acest sistem de monitor. Dacă au nevoie de mai multe, pot beneficia ca orice alt pacient, în baza plafonului disponibil, care se epuizează extrem de rapid.
