"S-au avut în vedere în exclusivitate dispoziţiile art 115 alin 4 din Constituţia României şi jurisprudenţa CCR, care prevăd că orice reglementare pe calea unei OUG se face numai în condiţiile în care urgenţa este justificată. Votul este secret. Există o cutumă a CSM să nu se devoaleze numărul, a fost majoritate confortabilă. Am auzit discuţii în spaţiul public că ar exista o interferare a puterii legislative de către puterea judecătorească, dar cred că trebuie să lămurim un lucru de la început.
A fost opţiunea legiuitorului ca CSM să îşi spună punctul de vedere asupra proiectelor de lege care interesează justiţia pentru că există o reglementare expresă în acest sens în legea 317 şi cred că la acea dată, în anul 2004, s-a avut în vedere faptul că nimeni nu poate avea o expertiză mai calificată în ceea ce priveşte problemele din justiţie decât CSM. Ministerul Justiţiei poate şi să ignore, avizul este consultativ. Ministrul nu a fost prezent, am înţeles că a avut o altă şedinţă. (...) Nimeni nu contestă utilitatea unui asemenea demers al graţierii, dar trebuie să judecăm raţional. Se invocă în nota de fundamentare faptul că sunt anumite penitenciare care au o suprapopulare de 220 la sută şi că media de suprapopulare ar fi cam de 150 la sută.
Ar fi trebuit un studiu în care să se demonstreze printr-o astfel de graţiere cam cât la sută din populaţia penitenciarelor s-ar fi eliberat şi atunci am fi putut discuta de necesitatea unei reglementări de urgenţă. Când am dat avizul ne-am raportat strict la elementele care ne-au fost indicate în nota de fundamentare, care ne-au dus la concluzia că nu a existat o iminenţă a reglementării", a declarat Cristina Tarcea, preşedintele ÎCCJ.
Reprezentanţii instanţelor şi ai parchetelor au trimis puncte de vedere împotriva celor două ordonanţe de urgenţă. Şi preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat împotriva acestor modificări, demarând procedurile pentru a se lămuri aceste aspecte printr-un referendum.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală prevede dezincriminarea abuzului în serviciu sub 200.000 lei, infracţiunea fiind investigată doar ca urmare a unei plângeri. De asemenea, denunţul se poate face la cel mult şase luni de la comiterea faptelor iar neglijenţa în serviciu a fost abrogată.
Un alt proiect de ordonanţă prevede graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani în întreţinere
Aproximativ 15.000 de persoane au protestat, duminică, în Piaţa Victoriei din Capitală, faţă de proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor.
