Mai mulţi parlamentari PMP au depus la Senat un proiect care prevede înfiinţarea Companiei Naţionale pentru Construirea Autostrăzii Bucureşti-Braşov S.A., de către Guvern, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Atribuţia principală a Companiei va fi proiectarea şi construirea autostrăzii, termenul de finalizare a acesteia fiind de trei ani, adică în anul 2021, mai propun aleşii PMP în iniţiativa legislativă. Totodată, aceasta va prelua proiectele de infrastructură de transport care vizează obiectivul de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov, tot în termen de 60 de zile de data înfiinţării Companiei.
„În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Transporturilor, Guvernul este obligat să înfiinţeze o societate pe acţiuni potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu personalitate juridică, de interes strategic naţional, cu obiect de activitate proiectarea şi construirea obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov şi denumită Compania Naţională pentru Construirea Autostrăzii Bucureşti- Braşov S..A. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România- S.A transferă proiectele de infrastructură de transport rutier, inclusiv cele aflate în faza de pregătire, în legătură cu obiectivul de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov, către Compania Naţională pentru Construirea Autostrăzii Bucureşti-Braşov S.A, în termen de 60 de zile de la data înfiinţării acesteia”, prevede proiectul de lege depus la Senat.
PMP propune ca pentru fiecare autostradă care va fi construită în România să existe companii distincte care să se ocupe cu realizarea acestora.
„Pentru a creşte responsabilitatea statului în domeniul proiectării şi construirii de autostrăzi şi, ca scop final, pentru satisfacerea nevoilor cetăţenilor de transport rutier de persoane şi de mărfuri în condiţii de siguranţă a circulaţiei, timpi de deplasare comparabili cu cei din UE şi confort în trafic, iniţiativa propune aplicarea principiului specializării, prin înfiinţarea de companii distincte pentru proiectarea şi construirea fiecărei autostrăzi. Astfel, Guvernul va înfiinţa o companie de stat cu obiect principal de activitate proiectarea şi construirea obiectivului de investiţii Autostrada Bucureşti-Braşov. Iniţiativa impune ca termen de finalizare anul 2021”, arată iniţiatorii în expunerea de motive a proiectuluil.
Iniţiatorii precizează că deşi realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov este pe agenda publică din anul 2004, în prezent au fost realizate doar studiile de fezabilitate.
„Autostrada Bucureşti-Braşov este pe agenda publică încă din anul 2004. Cu toate acestea, până în prezent, au fost realizate lucrări doar pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti, fără a fi însă finalizate. Ultima dată, Guvernul României a prevăzut construirea autostrăzii pe ruta Ploieşti-Braşov în Master Planul General de Transport al României. În baza acestuia, având o lungime de aproximativ 109 km şi o valoare estimată de 1.3 miliarde de euro fără TVA, autostrada are o perioadă de implementare pentru tronsonul Ploieşti-Comarnic cuprinsă între 2021 şi 2023 şi până în 2020 pentru tronsonul Comarnic Braşov. Cu toate acestea, pentru tronsoanele Ploieşti-Comarnic şi Comarnic- Braşov au fost realizate doar studii de fezabilitate”, potrivit expunerii de motive.
Liderul deputaţilor PMP, Eugen Tomac, care semnează proiectul în numele iniţiatorilor, susţine, de asemenea, că România nu a făcut performanţă în ultimii ani în ceea ce priveşte realizarea proiectelor de autostradă.
„În ultimii ani România s-a confruntat cu o contraperformanţă dură în ceea ce priveşte construirea tuturor proiectelor de autostradă. Lipsa unei viziuni de dezvoltare a infrastructurii rutiere a condus la adoptarea unei strategii şi programe incoerente, ceea ce creează, dincolo de disconfortul resimţit de fiecare român, o ameninţare serioasă la adresa economiei României. Aceste strategii şi programe au cuprins şi cuprind termene nerealistem asumate politicianist, iar la nivel instituţional, un ping pong permanent de pasare a responsabilităţilor de la Ministerul Transporturilor la CNAIR”, potrivit sursei citate.
Propunerea legislativă a fost depusă la Senat, prim for sesizat, iar Camera Deputaţilor este decizională.
