♦ Premierul desemnat, Adrian Veştea, spune că are cele 233 de voturi pentru învestirea guvernului său. Ar avea 240 de voturi, a spus el ♦ De unde ştie ce voturi are, de vreme ce n-a negociat încă cu niciun partid? De la preşedintele Dan şi de la Eugen Tomac, a mai spus el ♦ Dar Tomac s-a retras din poziţia de premier desemnat tocmai pentru că nu avea voturile necesare pentru validarea guvernului ♦ La PNL, situaţia este complicată: conducerea partidului a decis, printr-un vot puternic (39 de voturi), că nu va participa la niciun guvern din care face parte PSD, în vreme ce „puciştii“ au avut zece voturi, proguvernare ♦ Aceeaşi decizie de neparticipare la guvernare alături de PSD a luat-o şi USR, în vreme ce UDMR este în expectativă.
Privind tabloul sinoptic al Parlamentului, teoretic, Veştea poate avea voturile ce-i trebuie fără sprijinul PNL, USR şi chiar al AUR. Dar aceste voturi existau şi în vremea lui Tomac. Guvernul Veştea poate trece cu voturile PSD (128 de voturi), UDMR (31 de voturi), minorităţi (17 voturi), S.O.S. (partidul Dianei Şoşoacă - 15 voturi), UPR (grup parlamentar al fugarilor din PACE, POT şi AUR – 11 voturi), neafiliaţi (23 de voturi). Cumulate, sunt 239 de voturi, deci peste majoritatea de 233 de voturi obligatorie pentru validarea guvernului. Dacă mai vin şi voturi de la liberali, cum se preconizează sau de la USR, cu atât mai bine. Dar, dacă preşedintele miza pe aceste voturi, atunci de ce Tomac nu a venit la votul de învestitură din Parlament şi s-a retras?
Are de-a face această ezitare cu structura voturilor? Cu „majoritatea proeuropeană“ de care preşedintele vorbeşte atât de des? Pentru că, din cele 239 de voturi pe care, teoretic, Veştea le poate strânge, voturi „proeuropene“ sunt doar cele ale PSD, UDMR şi minorităţilor - împreună 176 de voturi (nesocotindu-le pe cele care ar putea veni de la PNL sau USR). Restul de 63 de voturi ar veni de la partidele extremiste - scindate, în ultimul an, în fel şi chip. S.O.S. (partidul Dianiei Şoşoacă, de extremă dreaptă) a intrat în Parlament cu 40 de parlamentari. Azi mai are doar 15 deputaţi, restul de 25 de senatori şi deputaţi au fost excluşi sau au plecat.
POT (Partidul Oamenilor Tineri) al Anamariei Gavrilă, înfiinţat pentru susţinerea lui Călin Georgescu, partid de extremă dreaptă, a intrat în Parlament cu 31 de parlamentari (7 senatori şi 24 de deputaţi). A pierdut 25 de parlamentari şi a rămas doar cu 6 deputaţi, trecuţi azi în rândul neafiliaţilor pentru că, nemaiîndeplinind criteriul numărului de membri, partidul nu mai are grup parlamentar la Cameră.
Aşadar, când vorbim de sprijinul pentru guvern al celor peste 60 de parlamentari care nu se mai regăsesc pe listele partidelor care i-au propulsat în Parlament, trebuie să ştim că aceştia sunt, de fapt, în majoritate, extremiştii din S.O.S. şi POT. Aşadar, guvernul lui Veştea poate trece cu aceste voturi, dar ce se întâmplă, după? Pentru că vorbim de parlamentari pulverizaţi în spaţiul politic, aceştia nu mai mai sunt legaţi de un nucleu, sunt „electroni liberi“ pe care nimeni nu-i poate controla. Deci nimeni nu ştie ce vor vota, cum vor reacţiona.
Veştea: Nu schimb nicio virgulă din programul lui Bolojan
Premierul desemnat spune că va avea acelaşi program de guvernare asumat de premierul demis Ilie Bolojan, de PNL şi de celelalte partide din coaliţie.
„Încă din momentul când am avut discuţii cu preşedintele României, am avut ca şi opţiune de a păstra acelaşi program de guvernare asumat de premierul Bolojan, de PNL şi de celelalte partide din coaliţie. Nu voi schimba nicio virgulă. Nu ar trebui să intervenim la jumătatea unui an fiscal sau la jumătatea unor reforme să-l schimbăm. Iar interesul meu este de a crea stabilitate, de a crea un echilibru, de a avea PNL alături de mine în toate aceste demersuri“, a spus Veştea, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.
Dar el ar putea intra aici în coliziune cu PSD, care a distrus guvernul Bolojan, nemulţumit de programul de austeritate pe care premierul demis l-a impus. PSD îi ceruse lui Tomac să adopte mai multe măsuri sociale, între care reducerea TVA la alimente şi medicamente.
Adrian Veştea a fost întrebat şi dacă există o majoritate parlamentară care să îl susţină. Veştea a spus că are această majoritate există: „M-am consultat cu domnul preşedinte Nicuşor Dan, cu Eugen Tomac, care au avut consultări cu partidele politice şi care m-au asigurat că este o astfel de majoritate“. Şi atunci dacă această majoritate exista, de ce preşedintele l-a înlocuit pe Tomac pentru că „nu a obţinut o majoritate?“
Ce spun partidele
► În şedinţa de aseară, conducerea PNL (Biroul Politic - BPN) a decis, cu un vot puternic, să nu facă parte din vreun guvern din care face parte PSD (39 de voturi pentru decizie, 10 împotrivă şi 5 abţineri). Prin urmare, PNL nu va face parte din guvernul Veştea, în cazul în care acesta va fi instalat. A fost pusă în discuţie situaţia lui Veştea, care a acceptat nominalizarea pentru poziţia de prim-ministru fără acordul conducerii, cum este înscris în statut. S-a cerut excluderea sa, dar BPN poate doar propune excluderea sa din partid, validarea excluderii trebuind făcută de Consiliul Naţional sau printr-un congres.
► PSD s-a întrunit ieri şi a decis să-l mandateze pe şeful formaţiunii, Sorin Grindeanu, să negocieze cu Veştea programul de guvernare. PSD este în favoarea guvernului Veştea.
► USR s-a întrunit şi a anunţat că nu va participa la nicio guvernare din care face parte PSD. Aşadar, nici nu va vota un astfel de guvern. Liderul partidului, Dominic Fritz, a spus că se doreşte refacerea guvernului Ciolacu-Ciucă şi că partidul nu va participa la acest scenariu, în schimb este dispus să meargă într-un guvern minoritar cu PNL şi UDMR.
► UDMR s-a întrunit şi a decis să aştepte. Motivul: nu vrea să fie părtaş la scindarea PNL. Decizia Uniunii va fi luată după ce PNL va decide cum procedează.
