Dragoş Damian, Terapia Cluj: Aş fi vrut să văd în PNRR ţinte asumate, indicatori de performanţă, cum ar fi creşterea sporului natural sau scăderea incidenţei bolilor ce pot fi prevenite.
Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat săptămâna aceasta în dezbatere publică. Pe partea de sănătate, prin PNRR guvernul propune alocarea a 3 mld. de euro pentru infrastructura medicală, inclusiv construcţia şi/sau dotarea a 200 de centre medicale şi dotarea a 2.000 de cabinete medicale. De asemenea, guvernul mai propune o alocare de 700 mil. euro pentru „rezilienţă în situaţii de criză”, proiecte care presupun, printre altele, achiziţia a 3 elicoptere uşoare şi 700 de ambulanţe.
Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente din România, spune că ţintele asumate nu ar trebui să fie achiziţiile în sine, ci obiectivele care se vor a fi atinse prin aceste achiziţii.
„În momentul în care îmi fac un plan de afaceri am nişte ţinte. Eu m-aş fi bucurat să văd în PNRR pe sănătate că alocând aceşti bani, într-un orizont de timp, îmi va scădea mortalitatea cu atât, incidenţa bolilor prevenibile scade cu atât, sporul natural devine pozitiv etc. Aş fi vrut să văd peste tot nişte indicatori de performanţă şi nişte criterii de sancţionare dacă aceşti indicatori nu sunt atinşi”, spune Dragoş Damian.
El dă exemplul achiziţiei celor 3 elicoptere: „Dacă cumpăr trei elicoptere urmăresc să cresc viteza de reacţie cu atât la sută faţă de cât este în prezent, de exemplu. Cei care au făcut un plan de afaceri ştiu foarte bine că au ţinte măsurabile şi indicatori de performanţă.”
Guvernul a lansat în dezbatere publică PNRR şi în luna aprilie trebuie să meargă la Bruxelles la negocieri. Dacă va primi acordul pentru cheltuirea banilor, până la finalul lui 2023 trebuie să vină cu proiectele şi să le finalizeze până în 2026.
România are alocate prin PNRR 28 de mld. de euro. Din aceşti bani, jumătate reprezintă aşa numite „granturi” care vor fi colectate la nivelul Uniunii Europene prin taxe noi şi majorarea contribuţiilor la bugetul Uniunii (contribuţia României la bugetul UE creşte de la 1,2% din Produsul Naţional Brut la 1,4%,) iar jumătate sunt împrumuturi la dobânzi avantajoase garantate de UE.
Pe partea de sănătate, guvernul român merge cu proiecte în valoare de circa 3 mld. euro, plus încă 700 de mil. de euro pentru partea de „rezilienţă”, în care intră şi proiecte pe sănătate. Din cei 3 mld. de euro, guvernul vrea să construiască şi/sau să doteze 200 de centre medicale, inclusiv spitale şi să modernizeze 2.000 de cabinete medicale.
Din partea de rezilienţă, guvernul vrea să atragă finanţare pentru achiziţia a 700 de ambulanţe noi, trei elicoptere uşoare, vrea să construiască de baze logistice pentru stocuri naţionale de urgenţă şi încă multe altele. Obiectivele, însă, sunt vag prezentate în documentul citat.
Obiectivul componentei („rezilienţă în situaţii de criză” – n. red.) constă în consolidarea rezilienţei sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce priveşte personalul medical şi produsele medicale, precum şi derularea eficientă a campaniei de vaccinare”, notează autorii PNRR.
Or, un plan de afaceri trebuie să vină cu obiective concrete, măsurabile, este de părere Dragoş Damian, care dă exemplul fabricii de vaccinuri în România, un proiect propus de el: „Dacă facem o fabrică de vaccinuri cu bani din PNRR, atunci o astfel de fabrică, capabilă să furnizeze 20 de milioane de doze pe lună îi poate vaccina pe toţi români şi poate să şi exporte - acesta este indicatorul de performanţă. Dacă am în faţă un plan de afaceri şi nu văd nişte ţinte pe care să le urmăresc, acest lucru mie nu-mi spune altceva decât că noi vom cheltui nişte bani şi atât!”
