Guvernul a publicat miercuri pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un document de 1.200 de pagini cu mai multe anexe, care prevede alocarea celor 29,6 mld. euro pentru dezvoltarea României în următorii 6 ani. Documentele au fost publicate la o zi după trimiterea lor la Comisia Europeană şi conţin proiecte de investiţii în valoare de 29,2 mld. euro, dar şi angajamente asumate sub formă de reforme în sistemul de pensii, administraţia publică, companii de stat etc.
Astfel, documentul publicat de guvern reprezintă cea mai mare promisiune politică din istoria României, prin care România trebuie să realizeze în următorii 6 ani investiţii care nu au fost făcute în ultimii 30 de ani, pentru a-şi moderniza economia şi administraţia publică. Aceste reforme şi proiecte de investiţii publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
Proiectele de investiţii sunt organizate pe 6 piloni astfel: Pilonul I priveşte managementul apei, împăduriri, transport rutier şi feroviar, energie, cu o alocare totală de 15,9 mld. euro. Pilonul II priveşte cloud-ul guvernamental şi sistemele publice digitale interconecate, cu o alocare de 1,9 mld. euro. Pilonul III priveşte reformele fiscale si reforma sistemului de pensii (482 mld. euro) şi suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare si inovare, şi reforma companiilor de stat (2,3 mld. euro). Pilonul IV este compus din Fondul local pentru tranzitia verde si digitala (2,1 mld. euro) şi turism si cultura (200 mil. euro).
Pilonul V este compus din Fondul pentru spitale si pentru creşterea accesului la sănătate (2,5 mld. euro), Reforme in domeniul social (217 mil. euro) şi Reforma administraţiei publice, întărirea dialogului social şi creşterea eficienţei justiţiei (155 mil. euro). Pilonul VI este cel al programului România Educată, cu o alocare de 3,6 mld. euro.
PNRR, pe componente:
Sănătate
Banii pentru sănătate se vor împărţi astfel: Fond pentru calitatea serviciilor medicale ñ 70 mil. euro, reforma investiţiilor în infrastructura sanitară - 40 mil. euro - crearea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.
Reforma managementului serviciilor de sănătate şi a resurselor umane din sănătate are o alocare de 80 mil. euro, iar investiţiile în infrastructura medicală prespitalicească 314 mil. euro. Investiţiile în infrastructura spitalicească publică vor fi de 2 mld. euro (1,1 mld. euro în infrastructură nouă, restul în dotări şi echipamente)
Cea mai mare parte a planului pentru sănătate urmăreşte investiţiile în infrastructura spitalicească publică - mai bine de 2 mld. euro, dintre care 1,1 mld. euro vor merge în infrastructură nouă, adică în construcţia de spitale. Restul banilor vor fi investiţi în echipamente şi aparatură medicală, în dotarea spitalelor publice.
Educaţie
Sistemul de educaţie din România primeşte fonduri în valoare de 3,6 mld. euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă (PNRR) pentru educaţia timpurie, reducerea abandonului şcolar, dezvoltarea învăţământului dual, digitalizare, printre altele.
Vor fi alocate 78 de mil. euro pentru programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilităţi, pentru elevii spitalizaţi. Pentru această componentă, rezultatul aşteptat este de 67.000 de resurse educaţionale digitale pentru diferitele tipuri de utilizatori, iar perioada de implementare este septembrie 2022 - decembrie 2025. Pentru reducerea abandonului şcolar vor fi alocate 500 mil. euro, respectiv granturi pentru 1.750 de şcoli.
Construcţii şi transport
Un total de 434 de kilometri de autostradă ar urma să fie construiţi în România în următorii cinci ani, potrivit Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care a fost depus luni la Comisia Europeană. Din suma totală de 29,2 miliarde de euro, alocată României, transporturile vor primi 7,6 miliarde de euro.
Programul prevede realizarea autostrăzii A7 - „autostrada Moldovei“, care ar urma să lege Moldova de Bucureşti. PNRR va finanţa tronsonul Ploieşti-Paşcani, cu o lungime de 324 de kilometri. Alte câteva proiecte mai mici de infrastructură sunt de asemenea prevăzute în PNRR.
Tot în PNRR este prevăzută renovarea a 2.000 de clădiri publice, rezidenţiale şi de patrimoniu istoric, precum şi a 1.500 de blocuri. Pe plan feroviar, vor fi 311 km de cale ferată modernizată, iar din punctul de vedere al reţelei de metrou, se vor construi 12,7 km de reţea nouă, pe care vor circula 32 de trenuri noi.
Energie
Romgaz, Grup Servicii Petroliere, Electrica şi Hidroelectrica sunt printre companiile care ar putea beneficia de cele mai mari ajutoare prin PNRR, potrivit documentului depus la Comisia Europeană.
Astfel, Romgaz alături de GSP au un proiect de 320 de milioane de euro în Mehedinţi pentru o centrală pe gaze de 159 MW, un parc solar de 100 MW, o unitate de producţie a hidrogenului şi o instalaţie de captare şi stocare a carbonului. Un alt proiect al celor două firme ar urma să fie implementat în Constanţa, în valoare de 265 de milioane de euro
Electrica la rândul său are un proiect de stocare a energiei de 50 MW în valoare de 32,5 milioane de euro. Fonduri de 100 de milioane de euro vor fi disponibile sub formă de ajutoare de stat pentru companiile care derulează proiecte de eficienţă energetică.
Bursa de Valori Bucureşti
Autorităţile propun un buget de 35 de milioane de euro pentru IMM-urile şi înteprinderile mari pentru susţinerea listării la bursa de la Bucureşti.
Astfel, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are ca terme de finalizare T2/2022 pentru selecţia unui administrator de schemă şi aprobarea schema de minimis şi lansare apel, T2/2025 - contractare aproximativ 280 de proiecte, T2/2026 - listare aproximativ 280 de înteprinderi.
„Costul estimat este de 200.000 euro/pe companie pentru listări pe piaţa principală reglementată şi 25.000 euro/companie pentru piaţa alternativă. Mecanism de implementare: MIPE împreună cu un administrator de schemă care va fi selectat ulterior vor elabora schema de ajutor de minimis, va lansa un apel de proiecte pentru intreprinderile beneficiare“.
