♦ ♦ Primul jalon priveşte legea salarizării unitare care trebuie adoptată până la 31 august, pentru ca România să primească 770 mil. euro ♦ Cel de-al doilea jalon priveşte „legea integrităţii“ (tot 770 mil. euro), care trebuie corectată de Parlament în urma unei intervenţii a Curţii Constituţionale, dar care este contestată la nivelul Parlamentului European, fără ca Comisia Europeană să-şi fi exprimat un punct de vedere strict tehnic.
Peste o săptămână, România trage linie şi îşi poate face o idee despre câţi bani a luat din PNRR. O parte din fondurile UE au fost prinse în buget – este vorba de 98,7 mld. lei (din care 33 mld. lei bani din componanta nerambursabilă a PNRR). Nerealizarea unei părţi din aceste venituri bugetate aşteptate ar putea majora deficitul bugetar, dacă cheltuielile ce urma să fie acoperite cu aceşti bani nu pot fi stopate sau amânate.
Discuţia de ieri pe legea salarizării dintre preşedintele Nicuşor Dan şi o parte a liderilor partidelor parlamentare s-au încheiat fără niciun rezultat. Neînţelegeri nu sunt doar la nivelul partidelor, ci şi la nivelul Guvernului. Pur şi simplu, Ministerul Muncii şi cel al Finanţelor nu se pun de acord asupra sumei cu care poate fi majorată anvelopa salarială pentru salariile viitoare ale bugetarilor. Aşa că şansele ca legea să fie adoptată în termenul prevăzut, scad cu fiecare zi. Legea trebuia adoptată până în vara lui 2023. De atunci au trecut trei ani, fără vreo concluzie pe această lege. Acum a venit nota de plată.
