• Leu / EUR4.9417
  • Leu / GBP5.7906
  • Leu / USD4.6288
Eveniment

Poate fi pusă inflaţia pe seama creşterii economice, cum spune noul ministru de finanţe? Atunci la ce mai este bună creşterea economică?

Poate fi pusă inflaţia pe seama creşterii economice, cum spune noul ministru de finanţe? Atunci la ce mai este bună creşterea economică?

Autor: Iulian Anghel

20.08.2021, 10:00 1188

♦ „Nu există o creştere economică - în lume nu s-a inventat - fără să nu aibă şi un puseu inflaţionist“, a declarat noul ministru al finanţelor, Dan Vîlceanu, la instalarea sa în poziţia de demnitar al guvernului ♦ „Este o aberaţie din punct de vedere economic; ca ministru al finanţelor nu poţi spune aşa ceva“, au reacţionat alţi economişti ♦ Oricum ar fi, inflaţia rupe puternic din veniturile salariale - o creştere reală de sub 3% în acest an de revenire economică, cu un plus aşteptat de 7-10%.

Inflaţia a ajuns la 5% la jumătatea anului, iar noul ministru al finanţelor a spus două lucruri care au atras atenţia. Anume că inflaţia de 5% este doar o estimare a BNR, deşi cifra este confirmată de zile bune de Institutul Naţional de Statistică (prognoza BNR este de 5,6% la final de an) şi că nu ar exista creştere economică fără „puseu inflaţionist“.

Prima declaraţie (5% creşterea economică ar fi doar o estimare) poate să însemne o confuzie pe care a făcut-o noul ministru. A doua însă, anume că nu există creştere economică fără „puseu inflaţionist“, este luată în derâdere de economişti.

„Un ministru de finanţe nu poate să spună aşa ceva. Este  o aberaţie. Pe creştere economică inflaţia vine când economia creşte peste poten­ţial (se consumă mai mult decât se pro­duce – n. red.). Dacă economia creşte sub potenţial inflaţia nu creşte“, explică economistul Laurian Lungu.

Având în vedere situaţia de anul trecut – cu închideri de companii din cauza crizei, cu restrângeri de consum şi cu revenirea de azi – economia poate suferi o uşoară reîncălzire, cea ce reaprinde inflaţia.

„Dar nu există în teoria economică explicaţia precum că o creştere economică este însoţită automat de creşterea inflaţiei. Cred că noul ministru s-a exprimat greşit. Poţi avea o creştere economică de 5-7%, însoţită de o uşoară inflaţie, de 2-3%, dar teoria economică nu spune că există o corelaţie între cele două. Poţi să ai hiperinflaţie şi cădere economică: toate combi­naţiile între inflaţie şi creştere economică sunt posibile. În mod normal, o creştere economică este însoţită de o uşoară inflaţie, dar inflaţia nu vine la pachet cu creşterea economică. Depinde unde eşti pe ciclul economic, la începutul lui sau la sfârşitul lui. Pentru că nu există o corelaţie între cele două (inflaţie şi creştere), guvernele se uită la politica fiscală, iar băncile centrale la cea monetară“, explică economistul Dragoş Cabat.

Datele din trecut pot arăta asta. Desigur că între 1990 şi 1992 era  o situaţie complicată, economia nu era aşezată. Am avut atunci o inflaţie cumplită, pe o descreştere economică puternică.

În 1997 am avut recesiune şi o inflaţie de 150%. Între 2000 şi 2008 România a avut  o creştere eco­nomică spectaculoasă şi dezinflaţie (scădere de inflaţie) – inflaţia în jos şi creşterea economică în sus. După criza din 2009-2010 au fost ani de creştere puternică şi deflaţie (inflaţie sub zero), ca urmare a reducerilor de TVA. Deci nu există nicio corelaţie evidentă între creşterea economică şi inflaţie.

Dan Vlăsceanu a arătat cu degetul spre BNR pentru creşterea inflaţiei pentru că misiunea principală a BNR este aceea de stăvilire a inflaţiei. Dar, după cum arată economistrul Laurian Lungu, bună parte din inflaţia de astăzi nu este în responsabilitatea BNR. Preţurile la energie a crescut puternic  cu un plus de 20% şi împing toate preţurile în sus, ca urmare a deciziilor guvernului. Importul de inflaţie nu este deloc de neglijat.

„BNR scrie în minuta ultimei şedinţe de politică monetară că elementele inflaţioniste sunt în afara controlului lor“, reaminteşte Laurian Lungu.

Tocmai pentru că nu există o legătură ombilicală între inflaţie şi creştere economică, cele două politici sunt tratate separate şi în România şi la nivelul UE. Băncile centrale, BCE, urmăresc inflaţia, iar guvernele urmăresc creşterea economică. „Ceea ce spune noul ministru al finanţelor, anume că o creştere economică este automat însoţită de «un puseu inflaţionist» este o aberaţie din punct de vedere economic“, întăreşte Laurian Lungu.

Dincolo de neînţelegeri, un lucru este însă clar. Inflaţia muşcă adânc din venituri, iar în 2021 creşterea reală a salariilor va fi de sub 3%, cea mai mică din 2013 încoace, când a fost de 0,8%.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9417
Diferență: -0,0809
Ieri: 4.9457
Azi: 4.6288
Diferență: 0,2556
Ieri: 4.6170
Azi: 5.7906
Diferență: 0,3988
Ieri: 5.7676
Azi: 4.8055
Diferență: 0,3466
Ieri: 4.7889