Podul peste Dunăre de la Brăila, inclus în primăvară printr-o hotărâre de guvern în categoria obiectivelor de interes naţional, dar şi în lista proiectelor care ar urma să fie realizate în parteneriat public-privat, are aproape finalizat studiul de fezabilitate, însă perspectivele privind construcţia sa nu sunt încă prea clare.
"Podul acesta este de interes naţional de peste 30 de ani. Cum au loc alegeri, cum se transformă în obiectiv de interes naţional. Noi am primit un grant de 200.000 de euro anul trecut de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru consultanţă şi studiu de fezabilitate, iar în prezent aceste documente sunt finalizate şi se află la tradus. Avem o şansă să-l facem pe componentă privată, eventual cu BERD, însă vom şti peste câteva zile", a declarat Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, care ar urma să sprijine realizarea podului, alături de Consiliul Judeţean Tulcea.
Construcţia podului este aprobată de 15 ani, dar niciodată nu a fost începută deşi este un proiect de anvergură pentru judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea. "Proiectul este unul de o complexitate deosebită având ca şi obiectiv construcţia unui pod principal de 1.520 m şi 2 viaducte la Brăila şi Tulcea de 600 m şi respectiv 420 m. În prezent studiul de fezabilitate al proiectului se află în analiză şi revizuire la reprezentanţii BERD", au declarat reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor.
Potrivit lui Bunea Stancu, acest pod ar costa 120 de milioane de euro, cu tot cu proiectare. "Ar fi de mare folos în special pentru cei care merg către Polonia, Ucraina sau Federaţia Rusă, având în vedere că nu ar mai fi nevoiţi să meargă cu bacul sau să ocolească pe la Giurgeni-Vadu Oii", a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, care a adăugat că o astfel de construcţie s-ar putea încheia în trei ani de la data începerii lucrărilor.
Până la finalizarea podului cei care vor să ajungă de pe malul drept pe malul stâng al Dunării în zona Brăila sunt nevoiţi fie să folosească bacul, fie să ocolească peste 100 km pentru a traversa pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii.
În cazul oricărei variante alese, şoferii sunt nevoiţi să plătească sume destul de importante, fie pentru bac, fie pentru combustibil în cazul ocolului până la Giurgeni. Una dintre companiile care asigură traversarea fluviului cu bacul în zona Brăila este Romnav, cu afaceri de 19,2 mil. lei (4,6 mil. euro) şi un profit net de un milion de lei (238.000 de euro) anul trecut. Tarifele de trecere cu bacul în zona Brăila-Smârdan variază de la 17,8 lei pentru un autoturism la 52,5 lei pentru vehiculele mari (combine sau tiruri), potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.
Reprezentanţii Romnav nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei pentru a comenta asupra numărului de vehicule care circulă cu bacul zilnic şi asupra modului în care construcţia unui pod peste Dunăre la Brăila ar putea influenţa business-ul companiei.
Pe de altă parte, taxa de pod la Giurgeni-Vadu Oii este mai mică, în condiţiile în care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a redus în luna iulie taxa de pod de la Giurgeni-Vadu Oii de la 9 lei pentru autoturisme şi vehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone la 5 lei. Tarifele vor fi menţinute la acest nivel până pe 30 septembrie.
Podul Tulcea-Brăila-Galaţi nu este singura astfel de construcţie peste Dunăre a cărei realizare este tărăgănată. Este şi cazul podului Calafat-Vidin, care deşi în primă fază trebuie terminat în luna octombrie 2010, a suferit mai multe întârzieri, iar la începutul lunii iulie Comisia Europeană a oferit o amânare cu încă doi ani a termenului de finalizare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
