Aproape 210.000 de români au plecat în străinătate anul trecut, numărul acestora fiind în uşoară creştere (cu circa 15.000 de persoane) prin comparaţie cu anul 2015, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Numărul emigranţilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Astfel, numărul de emigranţi români nu scade, în ciuda faptului că salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani, iar creşterea economică de anul trecut a plasat România pe primul loc în UE. Cum se explică acest paradox?
„Migraţia externă va continua să crească, pentru că logica migraţiei în clipa de faţă în cazul României este cea a autoalimentării, iar în percepţia populaţiei, economia românească este relativ staţionară. Există două motive principale pentru care migraţia creşte: pe de-o parte, s-au multiplicat posibilităţile de plecare ale oamenilor, au din ce în ce mai multe rude şi cunoştinţe care îi pot ajuta să plece în străinătate, iar pe de altă parte oamenii nu au încredere în modul în care funcţionează sistemul, nu mai cred în promisiuni“, a explicat Dumitru Sandu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Anul trecut, o treime dintre cei 210.000 de români care au plecat în străinătate au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani, arată datele Statisticii. Migraţia în rândul tinerilor cu vârstă de muncă a continuat astfel să se accentueze, în ciuda faptului că salariile au crescut.
În 2016, salariul mediu pe economie a ajuns la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum un deceniu. În 2007, în primul an de la integrarea României în Uniunea Europeană, când salariul mediu pe economie era în jur de 1.000 de lei net pe lună, aproape 550.000 de români au emigrat, acesta fiind anul cu cel mai mare număr de emigranţi români. Ulterior, numărul acestora a mai scăzut la valori cuprinse între 160.000 şi 200.000 de persoane pe an, însă tendinţa din ultimul an arată, din nou, o uşoară creştere.
Lipsa locurilor de muncă din zonele defavorizate şi salariile mici au fost principalii factori care i-au determinat pe cei 2,5 – 3 milioane de români să plece la muncă în străinătate în ultimele două decenii, iar numărul celor care se întorc înapoi în ţară este în continuare redus. În acelaşi timp, în prezent companiile se confruntă cu cel mai adânc deficit de personal din istorie, fiind nevoite să crească salariile doar pentru a atrage forţa de muncă existentă în piaţă.
„A început să apară în spaţiul public românesc din ce în ce mai mult ideea că românii nu vor locuri de muncă, ci vor locuri de muncă bine plătite, comparabile cu cele din Occident. Pentru ca oamenii să plece în număr mai mic şi să se întoarcă acasă mai mulţi este nevoie, în primul rând, ca instituţiile să meargă mai bine şi de locuri de muncă mai bine plătite. Deocamdată, din păcate, creşte numărul de emigranţi temporari din România care devin definitivi“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu. El spune că România nu are o politică de migraţie şi de aceea ar trebui gândite politici de optimizare a migraţiei pe sectoare.
„România nu are politici de migraţie şi nici studii recente făcute în rândul românilor din străinătate. Spre comparaţie, Polonia are o politică de aducere a medicilor acasă, pe care ar trebui să o adopte şi România. Dacă nu faci politici prin care să atragi înapoi în ţară, pe sectoare, medicii sau angajaţii în construcţii, nu ai făcut nimic“, a mai spus Dumitru Sandu.
Potrivit datelor Statisticii, România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul migraţiei externe continuând să fie a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării, după scăderea generată de sporul natural negativ.
„Soldul migraţiei internaţionale în anul 2016 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 76.000 persoane. În cursul anului 2016, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (55,4%). Şi în rândul imigranţilor bărbaţii au fost majoritari (53,6%)“, se arată în datele Statisticii.