Eveniment

Polonezii au construit capitalismul bursier cu banii statului şi acum au 220 mld. euro în depozite bancare, pensii private şi acţiuni

Polonezii au construit capitalismul bursier cu banii statului şi acum au 220 mld. euro în depozite bancare, pensii private şi acţiuni

Polonezii au construit capitalismul bursier cu banii statului şi acum au 220 mld. euro în depozite bancare, pensii private şi acţiuni

Autor: Sorin Pâslaru

16.05.2011, 23:57 3166

Aşa cum se uita în urmă cu 30 de ani din Cosmos la Pământastronautul român Dumitru Prunariu, cel sărbătorit în aceste zile,şi vedea Bu­cureştiul cât o gămălie, aşa se uită acum cea mai marebursă din Europa de Est, Warsaw Stock Exchange (WSE), la Bursa deValori Bucureşti şi la ce se întâmplă în România pe piaţa decapital.

7 miliarde de euro obţinute din 187 de oferte publice iniţiale(IPO - initial public offering) în ultimii doi ani pe WSE. 40milioane de euro la Bucureşti, 6 IPO-uri.

200-250 milioane de euro tranzacţii zilnice, 200 miliarde deeuro capitalizare bursieră la Varşovia. 4 - hai 10 milioane de euroîntr-o zi bună în România, 20 miliarde de euro capitalizarebursieră.

Gata, au decolat şi nimeni din Est nu îi mai poate ajunge. Au şibanii, au şi companiile. I-au lăsat de mult în urmă pe unguri saupe cehi, iar grecii şi austriecii au fost şi ei depăşiţi. JPMorgan, Citi, Credit Suisse, Goldman Sachs, Nomura, ING, UBS,UniCredit, HSBC, Barclays, Merryl Linch, Bank of America, MorganStanley - sunt toţi la Varşovia şi nu mai sunt nicăieri în altăparte în Europa la vest de Frankfurt până la Moscova.

Varşovia a devenit Warsaw. Şi nu numai Warsaw, ci Warsaw StockExchange începe să fie mai cunoscută în lume şi mai puternică decâtVarşovia.

În Warsaw vin bancherii mari de pe Wall Street şi City, undedupă criza din 2008 nu mai primesc aplauze. În ţara zimbrilor suntstaruri. Bronzaţi, relaxaţi, cu ceasurile Longines şi butoni deaur, spun că Warsaw este noua Mecca. Este bastionul finanţelormondiale în Europa de Est.

De ce au venit? Cine i-a adus? Piaţa. Banii caută companiile,companiile caută banii, iar Warsaw s-a aşezat la mijloc.

Yes, we did it. Am reuşit. Panie Aleksander Grad, ministrultrezoreriei (care administrează şi vinde companiile de stat), estepolitician, dar a învăţat limba bursei şi a businessului.

L-a angajat acum doi ani pe Krystof Walenczak ca secretar destat în Ministerul Trezoriei după ce Walenczak, fost bancher deinvestiţii (unde? bineînţeles, la singura ban­că ce lipseşte dinenumerarea de mai sus, dispăruta în criză - Lehman Brothers) l-asprijinit în bătălia statului pentru a rămâne acţionar la cel maimare asigurător polonez, PZU.

"Ne-am propus să transformăm Var­şovia într-un hub financiar şiam reuşit. Am reuşit să atingem o masă critică, suntem deja maimari decât Viena, Atena, iar faţă de Budapesta sau Praga suntemdeparte. Pentru Polonia, dezvoltarea pieţei de capital a fost unobiectiv strategic. Un obiectiv la fel de important ca aderarea laUniunea Europeană. De acum, dezvoltarea se va baza pe atragerea decompanii şi investitori din regiune din afara Poloniei", spuneGrad.

La 250 de milioane de euro tranzacţii zilnice, dublu faţă desuma tranzacţiilor din celelalte ţări din Europa de Est în afaraRusiei, pare un obiectiv corect. Nu te poţi opune unui magnet. Ca opilitură de fier, acolo unde sunt banii vor merge şi com­paniile,iar dacă vor fi companii, vor fi şi mai mulţi bani.

Ca urmare, miza polonezilor a devenit regională. MinisterulTrezoreriei şi WSE vor organiza în perioada 25-26 mai CEE IPOSummit, o întâlnire între investitori şi companii din Europa de Estunde se vor face planurile de listări pentru următorii ani.

Pentru aceasta, au invitat un grup de jurnalişti din Europa deEst să le explice ce au făcut şi cum pariază pe schimbarea Polonieiprin piaţa de capital.

"Vă rog deschideţi la pagina 7 a prezentării". Power point-uleste lumea lui Krystosztof Walenczak, un fost yuppie al burseilondoneze. "După cum observaţi, Varşovia nu se mai bate din punctulde vedere al numărului de IPO-uri, al tran­zacţiilor zilnice sau alcapitalizării bursiere cu alte capitale din est, ci cu Frankfurtul,Parisul sau chiar Londra. Am devenit cea de-a şasea platformăbursieră din Europa din punctul de vedere al valorii tranzacţiilorzilnice", spune Walenczak.

Restul Europei de Est? "Almost nothing", spune victorios. Şitriumful este şi mai mare: "Astăzi este o zi istorică pentru piaţade capital din Varşovia. Pot să vă anunţ că Goldman Sachs a deschiso filială în Varşovia". Goldman Sachs la Varşovia. Prima ţară dinEst, în afară de Rusia, unde îşi deschide gigantul american unbirou.

Încercata Varşovie, victimă a pogromurilor naziste, a devenitdupă 60 de ani de la cele mai negre episoade ale celui de-al doilearăzboi mondial o atracţie pentru marii investitori, cei caremânuiesc banii în orice colţ al lumii şi mai ales pe Wall Street şiîn City-ul londonez.

Walenczakspune că acum a venit să-şi servească patria. Nu ar câştiga maimult în sectorul privat?

"Sigur. Şi probabil că o să mă întorc nu peste mult timp. Darmiza aici este mult mai mare, este uriaşă."

Câţi bani a negociat în calitate de şef al privatizărilor înultimii aproape doi ani? "Peste 5 miliarde de dolari. Au fost înacest birou reprezentanţi ai Blackrock, ai Fidelity, ai celor maimari fonduri de investiţii din lume."

Dar cum a reuşit Polonia să joace la un asemenea nivel?

"Ne-am dat seama că, în regiune, noi trebuia să ne poziţionăm cacentru financiar. Slovacia sau Cehia face maşini, Slovenia areturism, este o ţară bogată, Ucraina agricultură. Noi vom aduceinvestitori pentru companiile din aceste ţări. Am creat aici înVarşovia o cultură a pieţei de capital, am reţinut capitalulintelectual", explică Walenczak.

Polonezii au înaintat strategic pe două fronturi: pe de o parteau creat cererea, adică au dirijat întâi miliarde de euro apoi zecide miliarde de euro din fondul public de pensii către fondurile depensii publice administrate privat, iar pe de altă parte au creatoferta, adică au adus la bursă companii de stat la care au vândutde la 10% până la 60-70% din acţiuni, însă fără să cedezecontrolul, adică să rămână mai puţin de 25% din acţiuni.

"Consider că ar fi o greşeală ca statul să cedeze la primiijucători din sectoarele importante - din petrol, gaze, energieelectrică, energie, din industrie, bănci, asigurări, telecom -toate acţiunile. Măcar cu 25% din acţiuni să rămână. Este bine şipentru bursă, pentru a împiedica o eventuală delistare de exemplu.Conform legislaţiei europene, cu 25% plus unu din acţiuni poţicontrola orice decizie stra­tegică", spune Walenczak.

În noiembrie 1998, polonezii obţineau aproape 1 miliard dedolari din privatizarea parţială pe bursă a operatorului telecomTPSA, iar în aprilie 2010 cea mai mare privatizare parţială pebursă din istoria Poloniei aducea în conturile statului 2,7miliarde de dolari.

Chiar şi în plină criză, în noiembrie 2008, polonezii au vândutpe bursă acţiuni în valoare de 700 de milioane de dolari la ENEA,un operator în energie.

"Când toată lumea naţionaliza, noi privatizam. Dar bine că amfăcut-o, pentru că acum ar fi fost mai greu", afirmă ministrultrezoreriei, Aleksander Grad.

Polonezii mai au acum circa 600 de mari companii în portofoliulstatului, din care la 261 deţin 100% din acţiuni, la 42 pachetulmajo­ritar, iar la 314 pachete minoritare. Cea mai mare bancă, celmai mare asigurător, cea mai mare companie petrolieră, jucătoriicheie din industrii cheie sunt sau au fost până acum 1-2 anicontrolaţi de stat.

Dintre acestea, planul este ca de acum statul să rămână acţionarmajoritar sau chiar cu 100% la 20-25 de companii.

"Vom rămâne cu ceea ce este într-adevăr strategic, companiilegate de statul polonez: tot ce înseamnă infrastructură detransport - de energie, de gaze, de petrol, feroviară. În rest, vomvinde, dar vom rămâne acţionari", a explicat Walenczak.

Situaţia este surprinzătoare. Polonia, despre care existăpercepţia că este cu mult înaintea României ca reforme şideschidere la privatizări şi investiţii străine, despre care s-a"cântat" ani de zile în România cât de avansată este pe drumuleconomiei de piaţă şi al deschiderii către capitalul străin, şi-apăstrat marii jucători din economie. Au făcut terapie de şoc, audat drumul la preţuri, dar nu la întreprinderi. Şi dacă au datdrumul, nu cu investitori strategici, ci pe bursă.

În schimb, România a cedat tot - în bănci, în ciment, înasigurări, în petrol, în distribuţia de energie, în industriapetrolieră - şi totuşi percepţia este că Polonia este mai avansatăca economie de piaţă. De ce?

"Noi am construit economia de piaţă fiscal şi legal, nu amschimbat proprietatea. Capi­talismul poate fi măsurat prin multematrice. Gradul de privatizare nu este cel mai important.Importante sunt domnia legii (rule of law - n.red.), libertateacomerţului, liber­tatea proprietăţii, sistemul simplu de taxe", aspus Walenczak.

După ani de privatizare pe bursă şi IPO-uri, polonezii auînvăţat în masă ce înseamnă bursa şi tranzacţionarea pe bursă adevenit sport naţional. A apărut equity market - cultura pieţei decapital.

Iar sumele vehiculate sunt uriaşe pentru Europa de Est şisemnificative chiar şi pentru giganţi precum Goldman Sachs.

La un PIB al Poloniei de circa 340 de miliarde de euro,fondurile de pensii private poloneze au active de 57 de miliarde deeuro (55 mld. euro fondurile de pensii private obligatorii şi 1,7miliarde de euro fondurile facultative), fondurile mutuale de 30 demiliarde de euro, iar companiile de asigurări de viaţă 10 miliardede euro. Aceştia sunt investitorii instituţionali.

Dar democratizarea investiţiilor, atracţia noilor titluri i-aufăcut pe 1,4 milioane de polonezi să-şi deschidă conturi la bursăşi să tranzacţioneze direct, cel puţin o dată pe an.

360.000 de conturi de investitori persoane fizice au fostdeschise în toamna anului trecut pentru a participa la ofertapublică iniţială a înseşi...Warsaw Stock Exchange, deţinutăanterior în proporţie de 100% chiar de statul polonez. Tot statul acreat, paradoxal, cea mai puternică bursă din Europa de Est. ÎnRomânia, statul nu are niciun procent din Bursa de ValoriBucureşti.

Persoanele fizice deţin la rândul lor în mod direct pe bursăacţiuni în valoare de circa 10 miliarde de euro şi obligaţiuni învaloare de 2,5 miliarde de euro. În bănci, polonezii au depozite decirca 110 miliarde de euro. În total, polonezii au pe bursă şi înbănci 220 de miliarde de euro. Orice ar fi de-acum încolo, au pe cese baza.

AFACERI DE LA ZERO