Eveniment

Polonezii au salarii de trei ori mai mari decât românii, iar nemţii de 30 de ori mai mari. „Managerii nu mai trebuie să aducă argumentul productivităţii scăzute a angajaţilor români pentru a justifica salariile mici”

Autor: Adelina Mihai

31.12.2016, 19:00 2207

Angajatorii români au costuri salariale de câte 204 milioane de euro pentru fiecare zi lucrătoare, de aproape 30 de ori mai mici decât angajatorii germani şi de trei ori sub nivelul masei salariale de pe ştatele de plată ale companiilor din Polonia, arată un calcul al ZF pe baza informaţiilor de la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

În total, România a avut în 2015 o masă salarială totală (salariile nete ale angajaţilor plus contribuţiile aferente salariilor şi beneficiilor oferite de către angajatori) de 51,8 miliarde de euro, în creştere cu aproape 5% faţă de anul anterior, ca urmare a creşterilor salariale făcute atât de sectorul public, cât şi de sectorul privat (mai ales ca urmare a creşterii salariului minim).

Cu toate acestea, România rămâne în continuare, alături de Bulgaria, codaşă la capitolul salarii prin comparaţie cu restul statelor Uniunii Europene, având în vedere că angajatorii locali au costuri, în medie, de cinci ori mai mici cu angajaţii români faţă de media costurilor din UE.

Ce se poate face pentru ca salariile angajaţilor români să crească şi să fie comparabile cu cele din statele mai dezvoltate din Uniunea Europeană?

„Este o responsabilitate a noastră, a managerilor din România, de a fi în stare să plătim salarii mai mari. Managerii din România trebuie să fie motivaţi să aibă rezultate bune, pentru ca din aceste rezultate un procent din profit să se întoarcă şi la oamenii care muncesc. Managerii nu mai trebuie să aducă argumentul productivităţii scăzute a angajaţilor români pentru a justifica salariile mici, ci trebuie să se gândească la ce pot face ei efectiv pentru a putea mări salariile şi totodată să menţină businessul sustenabil”, a spus Valentin Păuna, director de resurse umane şi membru în consiliul de administraţiei al retailerului Metro Cash& Carry România, care are peste 4.000 de angajaţi.

De altfel, datele oficiale arată că profiturile companiilor din România au crescut în ultimul an, dar creşterile salariale nu au fost făcute cu acelaşi ritm. Anul 2015 a fost pentru economia locală anul cu cel mai mare profit net înregistrat de companii, 80 de miliarde de lei (18 mld. euro), cu 14% mai mare faţă de 2014 şi cu 30% peste nivelul raportat în 2008, arată datele de la Registrul Comerţului.

Pe de altă parte, statisticile arată că România are a doua cea mai mare pondere a angajaţilor prost plătiţi din Uniunea Europeană (după Letonia), cu o pondere de 24% dintre salariaţi care fac parte din categoria numită „low-wage earners” (angajaţi care câştigă cel mult două treimi din salariul mediu înregistrat la nivel naţional). Deşi România a fost campioana europeană la creşterea economică din ultimii doi ani, creşterile salariale făcute de companii au fost mai degrabă „forţate” de hotărârile de guvern privind creşterea salariului minim pe economie. În multinaţionale, creşterile salariale din ultimii ani nu au depăşit 4-5%, potrivit studiilor de specialitate.

Mai mult decât atât, peste 1,5 milioane de salariaţi din România, adică o treime din totalul angajaţilor din economie, câştigă salariul minim pe economie de 1.250 de lei brut pe lună (echivalentul a 280 de euro). Aceştia vor avea totuşi, începând de luna viitoare, salarii mai mari cu 16%, în cazul în care viitorul guvern PSD îşi va ţine promisiunea şi va majora salariul minim de la 1.250 brut de lei în prezent la 1.450 de lei brut pe lună. Majoritatea companiilor care plătesc angajaţii la nivelul salariului minim (majoritatea activând în sectorul producţiei sau al comerţului) s-au pregătit deja pentru anii următori şi au făcut bugete care iau în calcul creşterea salariului minim. 

Potrivit datelor Eurostat, statele în care angajatorii au cele mai mari costuri cu salariile sunt Germania (unde se plătesc salarii de 6 miliarde de euro pentru fiecare zi lucrătoare), Marea Britanie (cu o masă salarială totală de 5 mld. euro/ zi lucrătoare), Franţa

(4,5 mld. euro), Italia (2,5 mld. euro) şi Spania (2 mld. euro). La polul opus sunt statele cu o populaţie şi, implicit, cu un număr de salariaţi mai mic: Malta, Cipru, Estonia, Letonia şi Lituania.

În ceea ce priveşte ponderea în PIB a masei salariale, aceasta a ajuns în România la nivelul de 32,3%, cu mult sub nivelul înregistrat în restul statelor UE, unde media este de 47,4%. În state precum Franţa, Danemarca sau Germania, salariile angajaţilor au o pondere de peste 50% raportată la PIB.

adelina.mihai@zf.ro