Vreme de patru săptămâni, avioanele NATO şi, pentru prima dată de la războiul din Iugoslavia, Divizia a 82-a Aeropurtată a SUA vor simula în Europa sprijin aerian pentru forţele de reacţie rapidă ale Alianţei. 5.000 de militari din 11 state ale NATO participă la exerciţiu care se încheie la mijlocul lui septembrie. După încă două săptămâni, în 3 şi 4 noiembrie, ţările din flancul estic al Alianţei - Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi România - se vor întâlni la Bucureşti încercând să facă lobby pentru o prezenţă masivă a NATO pe frontiera estică a UE. Ar fi o încercare de a descuraja o eventuală agresiune din partea Rusiei.
Însă, deşi ultimele manevre militare implică direct Bucureştiul, anunţurile privind evoluţia evenimentelor nu vin de la Bucureşti, ci de la Varşovia sau Washington.
Nici nu a fost bine instalat în funcţie (la 7 august) şi noul preşedinte polonez Andrzej Duda a acuzat voalat Alianţa într-un interviu pentu Financial Times că tratează Polonia ca pe o zonă tampon şi că NATO nu vede că, de la finalul Războiului Rece ce coincide cu căderea URSS, frontierele sale s-au mutat spre est.
Polonia va fi anul viitor gazda summitului NATO, ce se desfăşoară o dată la doi ani, şi va cere instalarea în est de baze ale NATO solide pe lângă cele câteva stabilite anul trecut, dar care au forţe nemulţumitoare, iar summitul de la Bucureşti este un prilej de a pregăti terenul.
„Dacă privim azi la desfăşurarea bazelor, vedem că frontiera NATO este Germania. NATO încă nu a luat notă de trecerea Poloniei dintre Est spre Vest“, a acuzat preşedintele Poloniei, în Financial Times.
Nu este singurul care o face. Fostul ministru de externe polonez Radek Sikorski rememorează, într-un articol de opinie găzduit tot de Financial Times – publicaţia britanică oferă cu generozitate spaţiu polonezilor când este vorba despre problema NATO –, atacarea de către Rusia a Georgiei, acum şapte ani. Când au început să zbârnâie telefoanele, el era împreună cu ministrul suedez de externe Carl Bildt şi cu soţia acestuia din urmă. Ca să sublinieze imensa uimire, Radek Sikorski scrie că s-a simţit ca într-un film hollywoodian. Însă acum lucrurile arată mai rău, în opinia fostului ministru: Osetia de Sud şi Abhazia au ajuns conflicte îngheţate, iar Rusia profită de pe urma dezbinării din UE. Prin urmare, UE trebuie să se întoarcă la regulile din Tratatul de la Lisabona privind apărarea comună pentru că, la negocierea tratatului, ţările UE au înţeles că doar împreună pot avea succes, întrucât toate, în comparaţie cu marile puteri ale lumii - Rusia, China sau SUA -, sunt prea mici pentru a lua lucrurile pe cont propriu.
Este o pledoarie pentru unitate şi, chiar dacă nu sunt pronunţate nume, opoziţia Germaniei faţă de o prezenţă solidă şi permanentă a NATO în est poate fi o ţintă.
Germania nu este entuziasmată de propunerile polonezilor, pentru că se teme să nu exacerbeze tensiunile UE – Rusia, dar la Bucureşti, în 3 – 4 octombrie, polonezii anunţă, prin vocea lui Krzysztof Szczerski, consilier al preşedintelui polonez, că vor să stabilească un front comun împreună cu ţările Estului în favoarea unei puternice prezenţe a NATO în aceste ţări.
Însă, în vreme ce Vladmir Putin îşi ţine şedinţele prin Crimeea şi face scufundări în Marea Neagră, la 300 de kilometri de graniţele României, la Bucureşti, spre deosebire de Varşovia, s-a instalat tăcerea. Ultima ieşite publică a ministrului apărării Mircea Duşa a fost de Ziua Mariei, la 15 august, dar nu a spus nimic, nici despre cel mai important exerciţiu aeronautic al NATO care se desfăşoară şi pe teritoriul României şi nici despre minisummitul din octombrie al ţărilor Estului membre ale Alianţei.
Ultima dată când România a spus mai apăsat ar vrea o bază NATO aici (cu soldaţi, nu de formă) a fost în semptembrie 2014, la ultimul summit al Alianţei Nord Atlantice când cei 28 de membri au adoptat un plan de reacţie ca răspuns la reacţiile agresive ale Rusiei împotriva Ucraina.
Cu un buget pe 2015 de 7,3 miliarde de lei, Armata primeşte doar ceva peste 1% din PIB. În iarnă partidele au convenit dublarea sumei, până în 2017, dar este greu de ştiut când se va întâmpla acest lucru cu adevărat.
