„Polonia moare sub ocupaţia UE: Varşovia ar trebui să urmeze exemplul britanicilor (şi să iasă din Uniune – n. red.)“, sună titlul unei ştiri de pe site-ul Sputnik News, un instrument de propagandă al Kremlinului.
Materialul îl citează pe un politician polonez, Janusz Korwin-Mikke, europarlamentar anchetat la el în ţară pentru că a imitat anul trecut salutul nazist în Parlamentul European.
Este uşor de înţeles de ce astfel de mesaje atrag atenţia şi sunt promovate de Moscova în contextual relaţiilor tensionate dintre Rusia şi Occident. Fără Polonia, UE ar fi cu siguranţă mai slabă. Iar Polonia este unul dintre cei mai îndârjiţi oponenţi ai influenţei ruseşti în Europa.
Însă Polonia, cândva considerată un elev model al integrării europene, a ajuns şi sub lupa Comisiei Europene, din cauza schimbărilor pe care noul guvern le vrea la Curtea Constituţională, percepute de Bruxelles ca fiind riscuri pentru statul de drept. Ieri, Comisia a adoptat o poziţie critică formală în această problemă, făcând un pas spre impunerea de sancţiuni.
Iar investitorii par să privească şi ei cu prudenţă piaţa poloneză, îndreptându-şi în schimb afecţiunea către Ungaria, oaia neagră a UE şi pionierul politicilor neortodoxe pe care Varşovia se pare că încearcă să le imite. Cel puţin aşa scrie Reuters.
Principalul indice al bursei maghiare a crescut cu aproape 44% anul trecut. Acţiunile de pe această piaţă au urcat cu 70% în ultimii doi ani. În schimb, acţiunile cotate la Varşovia au scăzut cu mai mult de 20% de la începutul anului 2015, ratingul suveran al Poloniei a fost tăiat de Standard & Poor’s, iar zlotul a avut cea mai slabă evoluţie dintre monedele europene, depreciindu-se cu 8% faţă de euro în ultimul an.
Desigur, bursa de acţiuni poloneză este cea mai mare din Europa de Est şi uriaşă în comparaţie cu cea maghiară. Tot Reuters scrie că guvernul de la Budapesta şi-a distrus bursa prin tot felul de măsuri neortodoxe înainte ca aceasta să fie preluată de banca centrală, listările noi sunt rare şi volumele tranzacţionate sunt încă sub nivelurile de dinaintea crizei.
Însă tendinţele sugerează că investitorii nu au cu Polonia aceeaşi răbdare pe care o au avut-o cu Ungaria (trei ani). Poate că au aşteptări mai mari de la Polonia.
În 12 luni de când preşedintele Duda a venit la putere, capitalizarea de piaţă a bursei de la Varşovia s-a redus cu 50 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.
În acest timp, Ungaria şi-a reprimit - luna trecută - ratingul recomadat pentru investiţii de la Fitch.
“Problema ţine de politică, politică şi politică”, spune Guillaume Tresca, analist la Crédit Agricole.
Tatha Ghose aminteşte că “guvernul de la Budapesta a fost lăudat ca fiind genial”, la fel şI banca centrală, aflată acum într-un scandal din cauza modului în care a cheltuit banii publici (guvernul a fost lăudat mai ales după ce a forţat băncile să-şi asume riscurile cursului de schimb şI al fluctuaţiilor dobânzilor). Însă chiar dacă datele economice arătau îmbunătăţiri, investitorii cereau premii mai mari pentru risc, spune Ghose.
Vicepremierul polonez Mateusz Morawiecki este conştient că schimbările pe care le face noul guvern pentru a-şI consolida puterea, de natură să alarmeze CE, îi descurajează pe unii investitori.
“Nu este un impact mare, dar este totuşI un impact. Poate că 20% dintre posibilii investitori care ar fi putut investi pun un semn de întrebare, întrebând ce se întâmplă, spunând «Voi aştepta o soluţie finală în această privinţă»”, le-a spus Morawiecki unor reporteri.
Comisia este îngrijorată de schimbările făcute de guvern la Curtea Constituţională, despre care criticii spun că vor afecta capacitatea instanţei de a menţine un echilibru democratic. Comisia este neliniştită şi de ceea ce par a fi eforturi ale guvernului de a întări controlul asupra presei de stat.
Morawiecki a asigurat că pe el nu-l îngrijorează creşterea costurilor de finanţare ale ţării de când noul guvern a venit la putere, în octombrie.
Partidul aflat acum la conducere, Lege şi Justiţie, conservator, considerat de unii observatori ultraconservator şi naţionalist, a câştigat alegerile promitând că va reduce vârsta de pensionare, că va majora alocaţiile pentru copii şi că îi va ajuta pe polonezii cu credite imobiliare în franci elveţieni. Pentru toate acestea ar trebui bani suplimentari, iar Morawiecki a explicat că guvernul nu va majora cheltuielile până nu va avea venituri mai mari.
„Nu până când vom fi convinşi că avansul PIB-ului va stimula creşterea veniturilor din taxe şi că anumite acţiuni ale ministerului de finanţe au succes”, a spus ministrul.
Ieri, principalii indici ai bursei de la Varşovia înregistrau scăderi, cele mai puternice în sectorul banca şI al materiilor prime.
