Eveniment

O poveste statistică: cum tinerii IT-şti, din call-centere, dar şi din agenţiile de pariuri, care au dat orice calcule peste cap la vot, au fost de fapt sursa şi pentru creşterea surprinzătoare de 5% de pe trimestrul I

COMENTARIU Sorin Pâslaru, ZF

Angajaţii din clădirile de birouri din nordul Bucureştiului, nucleul unei noi forţe economice şi politice?

Angajaţii din clădirile de birouri din nordul Bucureştiului, nucleul unei noi forţe economice şi politice?

Autor: Sorin Pâslaru

15.06.2019, 17:00 8050

Mulţi s-au mirat de creşterea economică din trimestrul I, de 5%, şi pe bună dreptate. Industria, care a avut o pondere de 21% pe primul tri­mestru, a stagnat prac­tic (plus 0,8%), iar construcţiile, deşi au crescut cu 6,5% ca ur­mare a vremii favorabile, au avut în T1 pon­dere prea redusă (3,2%) pentru a fi o locomotivă.

Consumul, consumul, s-a spus, acolo este cheia. Însă consumul – reflectat de Institutul de Statistică (INS) de evoluţia sectorului comerţ+transport+hoteluri şi restaurante - a crescut cu 6,7%, ceea ce la o pondere de 20% era insuficient să imprime o creştere totală de 5%. Dacă ar fi fost peste 10%, da.

De fapt, creşterea surprinzătoare nu a venit din construcţii, ci din trei sectoare: IT&C, din call-centere/servicii suport şi firmele de pariuri, încadrate la activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

Cele trei sectoare au avut împreună o valoare de 32 miliarde de lei pe primul trimestru, nu departe de industrie, cu o valoare de 42 miliarde de lei, care a crescut doar cu 0,8%.

Aceste trei sectoare au avut însă o dinamică specială.

IT&C, serviciile suport şi activităţile „recreative“ au crescut cu 8%, până la 11% pe primele trei luni în indici de volum, imprimând o evoluţie totală a PIB în T1 de 5%.

Informaţiile şi comunicaţiile, adică aşa-numita industrie software de care se vorbeşte că poate reprezenta locomotiva de creştere pentru România, a avut o valoare de 12 miliarde de lei ca valoare adăugată pe T1, în creştere cu 10,8%.

Activităţile profesionale/ administrative/ de servicii suport, adică call-centere şi centre de suport, au raportat o valoare adăugată totală de 13 miliarde de lei, în creştere cu 9,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În ultimii cinci ani, rolul sectorului IT&C   (de comunicaţii şi software) a devenit tot mai vizibil în creşterea economică. Se vorbeşte însă mai puţin despre activităţile pro­fesionale/de servicii suport, care iată au o valoare adăugată de fapt mai mare decât IT&C şi aleargă la fel de repede, cu circa 10% pe an.

Este vorba de centrele de servicii precum Genpact, Wipro sau HP, firme care nu sunt încadrate la sectorul de producţie software. Sunt firme cu mii de angajaţi, care trec de fapt România într-o economie a serviciilor.

Top 10 firme din acest sector au, după cum se vede din tabelul alăturat, făcut pe baza datelor din 2017, ultimele disponibile, 15.000 de angajaţi, dar dinamica acestui sector, în creştere cu cel puţin 10% pe an, le-a adus astăzi la cel puţin 20.000.

Top 10 firme de software aveau în 2007 aproape 19.000 de angajaţi.

În acest sector al firmelor de IT&C şi de servicii suport, a cărui inimă bate în zona Pipera, în Manhattanul Bucureştiului, la firme precum Oracle, IBM, Orange, En­dava, Ericsson, Accenture, Genpact, HP, Ste­fanini sau Unicredit Services, lucrează chiar tinerii care au ieşit în număr mare la vot pe 26 mai 2019. Şi nu numai în Bu­cureşti, ci şi în Cluj, Timişoara sau Iaşi, adică unde prezenţa la vot a fost aproape de 60%.

Şi nu întâmplător au ieşit la vot, pentru că ei, simţindu-şi puterea în economie, vor şi puterea politică. Sunt pe val.

La cele două sectoare se adaugă, după cum arată Statistica, încă o activitate despre al cărei aport se vorbeşte prea puţin, dar începe să fie din ce în ce mai importantă: activităţile de jocuri de noroc.

E bine sau nu, cert este că top 10 al firmelor din acest sector, încadrate la CAEN la activităţi de spectacole, culturale şi alte servicii (inclusiv pariuri), au o cifră de afaceri totală de 10,5 miliarde lei în 2017, nu departe de top 10 firme de call center şi servicii suport, care au în total afaceri pentru top 10 de 15 miliarde de lei.

De fapt, sectorul de activităţi de spectacole/culturale/recreative/pariuri are în total o valoare adăugată pe primul trimestru de 7,1 miliarde de lei, mai mare chiar decât construcţiile, cu o valoare adăugată de 6,4 mld. lei.

Sigur că în trimestrele următoare, cu vreme favorabilă, construcţiile o să treacă la niveluri mai mari, dar apar semne că activitatea culturală/recreativă/distractivă poate fi o forţă.

Nu degeaba festivalul Untold declară afaceri de 60 milioane de lei în 2017, iar în toată ţara numărul de festivaluri/ con­certe/evenimente culturale şi sportive este în plin boom.

Ce ne spun aceste cifre? Că după decenii în care tot s-a spus că trebuie să trecem la o economie a serviciilor se şi întâmplă.

Industria este un pilon de bază al economiei româneşti, comerţul, trans­porturile, agricultura şi industria ali­mentară la fel. Dar iată că vin tare din urmă, cu viteză, serviciile cu valoare adăugată din IT&C, din service-centere sau din industriile creative. Şi probabil că aici inclusiv programul Start-Up România, cu 10.000 de firme şi 30.000 de noi locuri de muncă, construit bine de actuala guver­nare, a avut un rol.

O clasă nouă a venit, cu dinamica sa, şi nici nu s-a mai uitat deocamdată că au existat nişte condiţii favorabile să apară. Emergenţa acestei noi pături sociale se datorează, paradoxal, tocmai unor măsuri economice luate în ultimii ani. Dar toate revoluţiile au fost făcute de fapt de cei „aparent“ nerecunoscători.

Este o energie a clipei care trebuie să-şi găsească un făgaş, aşa cum frumos spunea şi cântăreţul belgian Jacques Brel în al său „Les Bourgeois“, unde tinerii dispreţuitori la adresa burghezilor din primele versuri devin până la urmă chiar cei care erau luaţi în derâdere la început. Nu poţi opri timpul, ci trebuie să-i dai ce-i al lui. Altfel îşi ia singur.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO