Într-o luptă cu băncile, Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a anunţat că scoate la vânzare pentru populaţie titluri de stat pe 2,3 şi 5 ani pentru care oferă o dobândă de 4%, 4,5% şi respectiv 5%.
El îndeamnă populaţia să scoată banii din bănci, care oferă dobânzi mult mai mici, şi să cumpere aceste titluri de stat, care sunt mult mai rentabile decât depozitele bancare, plus că nu sunt impozitate.
Aceste dobânzi oferite de Eugen Teodorovici sunt puţin mai mari decât cele pe care le oferă Ministerul Finanţelor băncilor ca să-i cumpere titlurile de stat.
Odată cu anunţarea taxei bancare, definită ca o taxă pe lăcomia băncilor, pentru că au cele mai mari marje de profit din Europa, Eugen Teodorovici s-a poziţionat împotriva băncilor, identificate de PSD ca un duşman al cetăţenilor României şi o frână împotriva politicii Guvernului ca aceştia să trăiască mai bine.
Deoarece cursul leu-euro a crescut în ianuarie, iar Isărescu nu a făcut nimic ca să protejeze cetăţenii români care au credite în euro, la care se adaugă faptul că sunt de partea băncilor, BNR a intrat şi el pe lista inamicilor PSD.
În ianuarie, ministrul finanţelor nu a vrut să plătească dobânzile în creştere cerute de bănci pentru a împrumuta statul, aşa că acum cere bani de la populaţie.
În acelaşi timp, el spune că ministerul dispune de suficiente lichidităţi pentru a trăi şi fără împrumuturile de la bănci. Este vorba de celebrul buffer de lichiditate care trebuie constituit de Ministerul Finanţelor pentru vremuri grele, dar care nimeni nu ştie câţi bani mai sunt acolo.
Pentru 2019, conform proiectului de buget, care se bazează pe o evoluţie economică spectaculoasă a României, Ministerul Finanţelor ar avea nevoie de peste 25 de miliarde de lei ca să acopere deficitul pentru acest an. Deci are nevoie de aceşti bani să-i atragă din piaţă, ca să nu mai vorbim de refinanţarea datoriei actuale, care poate ajunge şi la 50 de miliarde de lei.
În 2018 Ministerul Finanţelor a reuşit să ia de la populaţie, prin vânzare de titluri de stat, 2 miliarde de lei.
În bănci populaţia are depozite de 120 de miliarde de lei şi echivalentul a 70 de miliarde de lei în valută.
Conform BNR, dobânda medie la depozitele bancare a fost în decembrie de 1,78% pe an.
Marea majoritate a depozitelor constituite de persoanele fizice sunt pe termen scurt, cea mai folosită scadenţă fiind de 3 luni. Pentru depozitele la 1 an băncile mari oferă foarte rar o dobândă de peste 2,5%. Băncile mici sunt mai generoase: TBI Bank oferă acum 3,25% pe an.
De cealaltă parte, la creditele în lei, dobânda medie practicată de bănci este de 8,09% (decembrie 2018), o medie care este formată dintr-o dobândă la creditele ipotecare de 5-6%, credite de consum cu o dobândă de peste 10% şi o dobândă de peste 15% la cardurile de credit.
În România marja de dobândă, diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite, a fost de 6,3% în decembrie 2018 (în decembrie 2012 a fost de 7,94%).
În Cehia marja de dobândă pentru septembrie 2018 a fost de 3,39% iar în Polonia de 4,3%.
Dacă băncile din România sunt lacome, aşa cum le-a caracterizat ministrul finanţelor, nu văd de ce ministrul, dacă tot oferă o dobândă de 5% pentru a atrage bani de la populaţie, nu ar putea oferi şi credite cetăţenilor României cu o dobândă de 4% pe an.
ROBOR-ul acum este de 3%, deci ar câştiga un punct procentual. Şi cum spune că ROBOR-ul la 3% este manipulat, dobânda adevărată fiind sub acest nivel, marja de câştig a Ministerului de Finanţe ar fi chiar mai mare.
Sau dacă marjele din Polonia sau Cehia sunt bune, la o dobândă de 5% cu o marjă de 4,3 puncte procentuale ca în Polonia ar rezulta o dobândă la credite de 9,3% sau de 8,39% cu marja din Cehia.
Nu cred că împiedică nimic Ministerul Finanţelor să arate cum ar trebui să fie o bancă şi să acorde credite cetăţenilor României, începând de la împrumuturi ipotecare până la carduri de credit, la orice dobândă vrea, sub cele practicate de bănci.
Oricum băncile verifică veniturile persoanelor fizice care vor să ia credite în bazele de date de la ANAF care sunt ale Ministerului de Finanţe.
Ministerul Finanţelor poate să devină chiar un mai bun bancher decât băncile când acordă credite şi să nu facă credite neperformante.
Luni trebuie să aibă loc întâlnirea extraordinară de la Comitetul de Macroprudenţialitate, unde ministrul finanţelor este pregătit să îi pună guvernatorului BNR mai multe întrebări, începând de la manipularea ROBOR până la de ce băncile nu vor să dea credite populaţiei.
Ca să rezolve problema, ministrul finanţelor poate să facă un produs al statului din care să dea credite şi să se împrumute din piaţă la orice dobândă.
Toate opţiunile sunt deschise.
Cred că la o dobândă de 4% pe an populaţia ar face coadă să ia credite de la stat, de la Ministerul Finanţelor, de la Guvernul PSD mult mai mult decât ar depune bani.
Aceasta este taxa de generozitate pe care o aşteaptă poporul român ca să trăiască mai bine.
