Investitorii străinii taxează leul chiar mai dur decât celelaltemonede din regiune din cauza conexiunii directe a economieiromâneşti cu situaţia din Grecia prin intermediul băncilor cucapital elen prezente pe piaţă, care controlează circa 17% dinactivele bancare.
Deteriorarea percepţiei investitorilor străini asupra pieţelordin regiune s-a reflectat şi în creşterea primei de risc cerutepentru asigurarea obligaţiunilor româneşti: cotaţiile CDS (creditdefault swaps) au urcat ieri la 260 de puncte de bază de la 252 depuncte de bază la sfârşitul săptămânii trecute. Aceasta înseamnă căun investitor trebuie să plătească o primă de 26.000 de euro pentrua asigura împotriva riscului de neplată obligaţiuni româneşti de unmilion de euro. Până la jumătatea lunii cotaţiile CDS au staţionatîn apropierea nivelului de 230 de puncte de bază, unde se aşezaserăîncă din aprilie.
Pe piaţa valutară interbancară, cotaţiile au înregistrat din noufluctuaţii considerabile, după ce vinerea trecută leul reuşise săse stabilizeze, recuperând chiar o parte din terenul pierdut.
Euro a început ziua la 4,2335 lei, însă a urcat rapid până la4,25 lei, pe fondul unor tranzacţii de volum redus. Ulteriorvolumele tranzacţionate au devenit mai mari, dar cotaţiile aucontinuat să urce, atingând un maxim de 4,2750/4,2770 lei pentru uneuro. Din nou mişcările au fost dictate de marile bănci străine.Nume importante precum Barclays sau Citi au apărut de dimineaţă pepartea de cumpărare de valută.
"A fost şi multă speculaţie din partea jucătorilor locali.Străinii au apărut destul de des pe vânzare, după ce cotaţiile auajuns la 4,27 lei pentru un euro, considerând că este un nivel bunpentru a redeschide poziţii pe leu", comentează un dealer. Astfel,în a doua parte a zilei piaţa s-a echilibrat, iar leul a recuperato parte din terenul pierdut. Euro a închis ziua sub pragul de 4,26lei.
Unii dealeri suspectează şi o intervenţie discretă a BNR, deşipărerile sunt împărţite. "Pe măsură ce tendinţa de depreciere aleului continuă, probabilitatea unor intervenţii pe piaţa valutară(din partea BNR - n. red.) creşte. După ce euro a trecut de 4,25lei, unii jucători se aşteaptă ca asemenea intervenţii să aibă locîn apropierea pragului de 4,3 lei pentru un euro, ceea ce ar trebuisă ducă la o încetinire a creşterii cotaţiilor în apropiereaacestui palier", spune Vlad Muscalu, economist în cadrul INGBank.
Mişcări similare au înregistrat şi celelalte valute din regiune.Zlotul polonez şi forintul maghiar au pierdut teren în prima partea zilei, însă creşterea cotaţiilor a atras interesul investitorilorstrăini - inclusiv al fondurilor de hedging - pentru a deschidepoziţii noi în regiune.
Dealerii spun că pieţele reacţionează acum emoţional la oriceştire privind situaţia din Grecia, iar o informaţie pe surse ori uncomentariu al unui oficial privind găsirea unei soluţii are unimpact mai mare decât o analiză tehnică.
Investitorii au fost dezamăgiţi ieri de rezultatul reuniunii dela sfârşitul de săptămână a miniştrilor de finanţe din zona euro,care au decis să mai amâne eliberarea celei de-a cincea tranşe, de12 mld. euro, din împrumutul acordat anul trecut Greciei, dar şi săamâne o decizie privind un nou pachet de salvare, investitoriistrăini au trecut la un nou val de vânzări de active în regiune.Politicienii europeni aşteaptă ca la Atena Parlamentul să aprobe unnou set de măsuri de reducere a cheltuielilor şi privatizări decompanii de stat, menite să aducă sub control deficitulbugetar.
Rezultatul a dus la o nouă depreciere a euro faţă de franculelveţian - văzut ca o monedă de refugiu în vremuri tulburi. Pepieţele internaţionale euro a coborât din nou spre pragul de 1,2franci, aproape de minimul istoric atins la sfârşitul săptămâniitrecute. Cum BNR calculează indirect cursul leului faţă de franculelveţian, în funcţie de cotaţiile euro/franc de pe pieţele externe,respectiv de cotaţiile leu/euro de la Bucureşti, impactul a fostmultiplicat. Francul elveţian a sărit cu 0,8% la cursul BNR,atingând un nou vârf istoric, de 3,5396 lei.