Statul român a semnat în premieră un acord pentru elicoptere militare care vor fi fabricate de Airbus în România: 12 aparate H225M destinate Armatei, pentru care la IAR Braşov va fi construită o linie finală de asamblare, primele elicoptere produse local urmând să iasă pe porţile fabricii de la Ghimbav începând cu 2030. Acordul face parte dintr-un pachet de achiziţii de peste 1 miliard de euro finanţat prin programul european SAFE, care include şi 12 radare produse de grupul francez Thales, a anunţat Mihai Jurca, şeful Cancelariei Prim-Ministrului. Acordul pentru radare a fost semnat la Paris, iar cel pentru elicoptere la Bucureşti, în zile consecutive.
Momentul are o încărcătură aparte pentru industria aeronautică românească: este prima comandă suficient de mare pentru a activa efectiv producţia de elicoptere Airbus în România şi vine la zece ani după ce constructorul european a inaugurat, în septembrie 2016, în prezenţa preşedintelui francez de atunci, François Hollande, fabrica Airbus Helicopters Industries de la Ghimbav, destinată producţiei modelului H215M. Airbus a condiţionat pornirea liniei de o comandă fermă de minimum 16 elicoptere din partea statului român, comandă care nu a mai venit până acum: fabrica nu a produs niciun aparat, a rămas fără angajaţi din 2018, iar în 2019 grupul a suspendat proiectul, invocând dezinteresul autorităţilor.
Mai mult, în tot acest timp, tot statul român a cumpărat elicoptere americane fabricate în Polonia: prin Ministerul Afacerilor Interne, România a semnat în 2021 un acord-cadru de circa 270 de milioane de euro fără TVA cu PZL Mielec, subsidiara poloneză a Lockheed Martin, pentru până la 12 elicoptere Black Hawk S-70M, dintre care şapte au fost livrate în 2023, în timp ce fabrica Airbus de lângă Braşov aştepta în continuare o primă comandă. Singurul contract de elicoptere Airbus semnat între timp prin IAR Braşov — două H215M în versiune antinavă, contractate de MApN în 2024 — a fost prea mic pentru o producţie locală, aparatele fiind fabricate în Franţa.
Ambele achiziţii anunţate acum au fost condiţionate de investiţii şi transfer de tehnologie în România, prin două acorduri de cooperare industrială negociate în prealabil sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului.
„Aceste două proiecte marchează o schimbare de paradigmă în politica de înzestrare a României: nu mai achiziţionăm doar echipamente militare, ci negociem investiţii, transfer de tehnologie, dezvoltarea industriei naţionale şi formarea unei noi generaţii de ingineri români", a declarat Mihai Jurca.
Pentru cele 12 elicoptere H225M, în următorii cinci ani specialiştii IAR vor fi pregătiţi în Franţa, iar fabrica de la Ghimbav va fi retehnologizată pentru producţia acestui tip de aeronavă. „O altă veste extraordinară pentru România este că, începând cu 2030, de pe porţile IAR Braşov vor ieşi elicoptere H225M produse în România, destinate atât înzestrării Armatei României, cât şi exportului", a afirmat Mihai Jurca.
Ordinul de achiziţie pentru elicoptere se ridică la circa 757 de milioane de euro, valoarea totală aprobată a proiectului prin SAFE fiind de 852 de milioane de euro, conform Ministerului Apărării Naţionale. Livrările vor începe în luna 38 de la semnarea contractului, iar gradul de localizare a producţiei în România este estimat la 10-15%, potrivit ministrului interimar al apărării, Radu Miruţă. Achiziţia a fost derulată în comun, prin intermediul Ministerului Apărării din Franţa, mecanism care a permis obţinerea unor preţuri mai mici şi a unor garanţii de localizare industrială asumate direct prin acordul cu guvernul francez.
După mai multe decenii în care activitatea IAR Braşov s-a bazat în principal pe producţia şi mentenanţa elicopterelor Puma, România face astfel trecerea către o nouă generaţie de aeronave şi se integrează în lanţul global de producţie al Airbus pentru unul dintre cele mai performante elicoptere medii-grele din lume.
În cazul radarelor, Thales îşi va extinde semnificativ prezenţa locală, urmând să ajungă la aproximativ 1.000 de angajaţi înalt calificaţi, implicaţi în proiectarea de soluţii software şi hardware pentru sisteme radar de ultimă generaţie. „Antenele radarelor vor fi produse în România, iar integrarea acestora pe platformele auto se va realiza tot în România, ceea ce înseamnă că o parte esenţială a procesului de fabricaţie şi integrare va avea loc în industria naţională", a precizat şeful Cancelariei Prim-Ministrului.
Achiziţia radarelor are o valoare de aproximativ 247 de milioane de euro la nivelul ordinului de achiziţie, în condiţiile în care valoarea totală aprobată a proiectului prin SAFE este de 258 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate de Radu Miruţă. Primul radar, destinat detectării dronelor care zboară la joasă altitudine — o capabilitate critică pentru apărarea spaţiului aerian românesc —, va ajunge în ţară în 11 luni de la semnarea contractului, mai devreme decât estimarea iniţială de un an şi jumătate.
Totodată, Airbus şi Thales şi-au asumat angajamente pentru dezvoltarea resursei umane din România, prin finanţarea anuală de burse, stagii şi programe de pregătire dedicate studenţilor şi tinerilor ingineri din domeniile aeronautic, electronic şi IT.
„Obiectivul este ca o parte tot mai importantă din tehnologia utilizată de Armata României să fie proiectată, produsă şi integrată în România, consolidând atât securitatea naţională, cât şi competitivitatea economiei româneşti", a mai spus Mihai Jurca.
România a semnat până în prezent contracte în valoare de 7,5 miliarde de euro prin mecanismul SAFE, printre acestea numărându-se maşina de luptă a infanteriei, muniţia de calibrul 35 mm, sistemele antiaeriene Skynex şi Skyranger, precum şi proiecte din zona navală, a căror derulare a fost condiţionată de preluarea de către Rheinmetall a problemelor de la Şantierul Naval Mangalia. Până în 2030, autorităţile îşi propun să semneze contracte suplimentare pentru sistemul de apărare antiaeriană IRIS-T, centrul de comandă SAMOC, rachetele navale NSM cu Norvegia, precum şi un proiect de 200 de milioane de euro pentru producţia de drone în colaborare cu Ucraina, condiţionat de aprobarea Comisiei Europene.
Contractele semnate de România vin pe fondul unei consolidări accelerate a industriei europene de apărare, în care Thales este unul dintre cei mai activi jucători. La începutul lunii iulie, grupul francez a semnat un acord obligatoriu pentru preluarea participaţiei de 35,51% deţinute de familia Gorgé în Exail Technologies, într-o tranzacţie care evaluează compania de înaltă tehnologie la aproximativ 3,9 miliarde de euro şi deschide calea unei preluări integrale printr-o ofertă publică obligatorie. Exail, unul dintre principalii dezvoltatori europeni de robotică, sisteme maritime autonome, navigaţie, aerospaţial şi fotonică, activează în peste 80 de ţări şi produce tehnologii independente de reglementările americane ITAR, un avantaj important pentru exporturile europene din industria de apărare.
Prin integrarea tehnologiilor Exail, Thales îşi va extinde semnificativ portofoliul în domeniul războiului submarin şi al sistemelor maritime autonome, grupul estimând sinergii de peste 90 de milioane de euro până în 2032. Finalizarea cumpărării participaţiei iniţiale este estimată pentru trimestrul al treilea din 2027, iar preluarea integrală este vizată pentru începutul anului 2028, în funcţie de aprobările autorităţilor de reglementare. Directorul general al Thales, Patrice Caine, declara la momentul anunţului că tranzacţia va consolida baza industrială şi capacitatea de inovare a celor două companii şi va contribui la întărirea suveranităţii tehnologice a Europei în domeniul apărării.
