Creşterea economică de peste 1,5% - 1,5% fiind creşterea anunţată oficial şi acceptată de FMI - era aşteptată după ce trimestrul al treilea din 2011 a adus un progres al economiei de 4,4% (faţă de 1,4% media UE) comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2010.
Astfel că, după doi ani de suferinţă în care s-a luptat să iasă din recesiune (o cădere dramatică de -7,1% în 2009 şi - 1,3% în 2010), economia a ieşit din recesiune la începutul anului trecut, iar T3, cu neaşteptatul său salt, datorat, în primul rând, anului agricol de excepţie, a netezit calea spre o consolidare, chiar şi firavă, a economiei.
Datele la T4, care ar confirma oficial afirmaţiile premierului, vor veni abia la 6 martie (cifra semnal va fi publicată la 15 februarie).
T3 din 2011 a fost cel mai bun trimestru din ultimii trei ani. A fost un trimestru în care creşterea a fost susţinută de agricultură şi de industrie cu un aport neaşteptat din partea construcţiilor şi un trimestru în care consumul a crescut, tendinţă menţinută şi în T4. Nimeni nu a anticipat creşterea din T3, nici analiştii, nici economiştii, după ce în T2 avansul economiei fusese de 1,8%, iar pe ansamblul primelor nouă luni s-a înregistrat o creştere a PIB de 2,7%.
Construcţiile, sectorul cel mai vitregit în criză, au avut o influenţă pozitivă la creşterea economică în T3, iar agricultura a avut o performanţă excepţională, înregistrând o creştere de 22%, comparativ cu al treilea trimestru de anul trecut.
Datele la T3 arătau că dinamica anuală a PIB-ului României a înregistrat o creştere cu 1,9%, cu mult peste media europeană de 0,2%.
Dacă Guvernul a fost prudent în 2011, menţinându-şi prognoza de creştere la 1,5% din PIB pe care, iată, pare că o va depăşi, în toamnă, pe fondul înrăutăţirii situaţiei externe, prognoza de creştere pentru acest an a fost coborâtă de la peste 4% spre 2%.
De altminteri, creşterea economică pe care a fost fundamentat bugetul de stat pe 2012 se situează între 1,8% şi 2,3%.
De asemenea, deficitul în acest an a fost calculat foarte strâns, 1,9% din PIB pe cash, echivalent a 11,2 mld. lei. Guvernul menţine strâns deficitul, temându-se de costul crescând al finanţării externe pe fondul înrăutăţirii situaţiei în Europa, dar ştiind, de asemenea, că are de rostogolit o datorie ajunsă la scadenţă de aproximativ 60 de miliarde de lei (14 mld. euro).
În privinţa deficitului de 4,4% din PIB, premierul a arătat ieri că el a fost respectat.
La finalul lui noiembrie bugetul general consolidat înregistra un deficit de 16,3 mld. lei, reprezentând 2,98% din PIB, cu 0,5% mai mult decât în octombrie, ceea ce a oferit în decembrie Guvernului un spaţiu de cheltuieli excedentare comparativ cu veniturile încasate de 1,4% din PIB, adică echivalentul a peste 7,7 miliarde de lei. Rămâne de văzut dacă Guvernul a cheltuit aceşti bani sau a făcut economii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels