♦ PIB-ul a crescut în 2022 cu 4,9% iar creşterea din acest an va fi de 2,8% susţine premierul Nicolae Ciucă ♦ Analiştii financiari cred că PIB-ul real pentru anul ce a trecut a fost de 3,8% şi estimează o creştere în acest an de 1,7%.
Nu avem cum să vorbim de recesiune în acest an, în ciuda faptului că economia Europei, abia ieşită dintr-o cumplită criză santiară, este lovită de războiul din Ucraina care a mutilat preţurile şi obligă companiile să facă disponibilizări, fapt ce afectează şi veniturile bugetare şi performanţa celor obligaţi să-şi restrângă activitatea.
Premierul a spus joi, înaintea şedinţei de guvern că, din datele care i-au fost transmise de la Comisia Naţională Strategie şi Prognoză (CNSP), PIB-ul real ar fi crescut anul trecut cu 4,9% iar, în termeni nominali, cu 49 de miliarde de euro faţă de 2022. Doar că evoluţia PIB-ului nu este anunţată de Comisia de Prognoză care face prognoze, după cum îi şi este numele, ci de Institutul Naţional de Statistică (INS). Or, INS va anunţa evoluţia PIB pentru 2022 abia la 14 februarie. Cel la probabil, premierul are unele date de la Ministerul de Finanţe – dar Finanţele nu publicaseră, până la închiderea ediţiei print, datele despre execuţia bugetară la decembrie 2022, deşi, uzual, făceau acest lucru la data de 25 ale lunii, ultima zi de plată a taxelor pentru luna precedentă.
Optimismul premierului este şi al analiştilor financiari, deşi nu egal. Fără vreo legătură cu declaraţiile şefului guvernului, Asociaţia CFA România (asociaţia analiştilor financiari) a publicat sondajul pe care-l efectuează lunar în rândul membrilor săi, referitor la aşteptările pe care aceştia le au de la economie (condiţii curente şi anticipări).
Potrivit sursei citate, „Indicatorul de Incredere” al CFA (măsurat de la zero la 100 în care zero înseamnă lipsă totală de încredere) a crescut in luna decembrie a anului trecut pe fondul veştilor cu privire la reducerea ratei inflaţiei venite din economiile dezvoltate (inflaţia importată, deci) şi implicit ale unor anticipaţii de majorări mai puţin agresive ale ratelor de dobândă pentru principalele monede (dolar şi euro).
„Şi în Romania inflaţia probabil a atins valoarea maximă în ultimul trimestru al anului 2022 şi intră pe un trend descendent. Însă, conform anticipaţiilor participanţilor la sondaj, va rămane exprimată în doua cifre pe tot parcursul anului 2023”, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România. Analiştii financiari sunt, prin urmare, mai pesimişti decât BNR care crede că inflaţia va coborî în acest an la sub 10%. Dacă inflaţia se domoleşte în Uniunea Europeană sunt şanse ca ea să coboare mai vizibil şi în România, având în vedere că deficitul comercial al ţării este unul uriaş, 30 de miliarde de euro la doar 11 luni din 2022.
Premierul Ciucă spune că, în acest an, creşterea economică ca fi de 2,8% (cifră avansată şi de Comisia de Prognoză) şi ea va fi ajutată de absorbţia fondurilor UE - 11,3 miliarde de euro care au intrat în ţară din fonduri europene doar anul trecut şi o medie de 10 miliarde de euro în anii ce vin (convingerea premierului).
Economia creşte, dar îngrijorările rămân. Potrivit sonsajul CFA, deficitul bugetului consolidat anticipat pentru anul 2022 a scăzut la 5,5%, potrivit valorii medii a anticipatiilor, iar pentru anul 2023 valoarea estimata este de 5,1%.
Pentru anul 2023, analiştii estimează o creştere a PIB real de 1,7%.
Datoria publică în PIB este anticipată de CFA să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni. Or, economia României, chiar în creştere susţinută, nu poate face faţă unei poveri atât de mari – 27 mld. lei (5,4 mld. euro) a plătit bugetul, la 11 luni din 2022, doar pentru dobânzile la datoria acumulată, de 49% din PIB.
