Premierul Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă alături de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în care explică reformele din Administraţia Locală.
Premierul propune o serie de reduceri drastice în mai multe sectoare, inclusiv consilieri, poliţişti, aparatul primăriilor, precum şi în cadrul salariilor din primării şi Consilii Judeţene.
Premierul acuză că sunt prea mulţi funcţionari publici, însă nu dă date concrete despre unde suntem şi unde ar trebui să fim.
România are în prezent 1.306.241 de bugetari, conform ultimelor date din martie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu aproape 120.000 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217.
Creşterea provine în primul rând din numărul mai mare de angajaţi în administraţiile locale. Astfel, pe poziţia „Administraţie publică locală, din care autorităţi executive locale”, adică pur şi simplu funcţionarii din primării, prefecturi, consilii judeţene şi locale, nu angajaţi din şcoli sau din spitale, avem în martie 2025 282.545 de salariaţi, faţă de 233.549 în decembrie 2015, deci o creştere de circa 50.000.
Aceasta înseamnă procentual o creştere medie a numărului de angajaţi din primării cu 20% în ultimii 10 ani. Dacă o primărie avea 500 de angajaţi, acum are 600, dacă avea 100, acum are 120. Şi aceasta în pofida digitalizării care ar fi trebuit să aducă o scădere a numărului de funcţionari din primării.
Ce spune premierul Bolojan:
► Până la finalul acestei luni vrem să avem pachetul finalizat.
► Ţara nu se schimbă doar din Bucureşti, ci din fiecare judeţ, fiecare reşedinţă de judeţ şi din fiecare comună.
► Sunt trei direcţii importante pe care le vizăm. O direcţie importantă este să avem mai multă eficienţă şi mai multă responsabilitate în administraţia publică locală. A doua direcţie este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare, astfel încât primăriile din localităţile noastră să fie factori de dezvoltare ai comunităţilor. Iar a treia direcţie ţine de componenta de politici publice de descentralizare, de simplificare şi digitalizare, în aşa fel încât prin adoptarea acestor politici să avem o administraţie care are decizia cât mai aproape de cetăţean, dar care lucrează într-o formulă simplificată.
► Pentru o administrare mai eficientă, o măsură importantă e legată de plafonarea numărului de angajaţi pentru fiecare localitate. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori - primăriile în general au funcţii asemănătoare, iar pentru Consiliile Judeţele, pot fi indicatori rafinaţi, nu doar numărul de locuitori din judeţ.
► Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine, şi avem aceleaşi primării având o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi, unde nu se vede niciun plus de servicii sau de calitate, pe care cetăţenii respectivi să-l perceapă de la aceste primării.
► Avem Consilii Judeţene care au aproximativ 100 de angajaţi şi avem Consilii Judeţene mai mici cu peste 200 de angajaţi şi nu s-a constatat că la cele cu un număr redus sunt disfuncţii de funcţionalitate. Acolo unde personalul în administraţiile publice locale a fost supradimensionat, să fie redus, iar la autorităţile unde este deja redus, această măsură nu îi va afecta.
► Vrem limitarea numărului de poliţişti locali. Norma stabilită astăzi de 1 poliţist la 1.000 de locuitori să fie majorată. Cât? Va rămâne să stabilim în urma dialogului cu primăriile, în special reşedinţă de judeţ, unde avem cel mai mare număr de poliţişti locali din România. Avem oraşe unde este un poliţist la 2.000 de locuitori şi avem alte oraşe de dimensiuni asemănătoare care au numărul de poliţitşi peste limita legală - de exemplu Buzău - care nu reuşeşte să îi aducă sub limita legală.
► Trebuie stabilită o grilă de salarizare unică pentru localităţile care nu îşi acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal. Fiecare consiliu local are competenţa să stabiliească atât organigrama, dar şi grila de salarizare, nivelul de salarizare a fiecărui angajat, trebuind să respecte la grilă regula să nu depăşească salariul viceprimarului. În multe localităţi, grila de salarizare este integral foarte apropiată de salariul viceprimarului, în condiţiile în care avem 25% din localităţile din România - în special primării de comune - care nu îşi acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu salariile angajaţilor respectivi.
► Vrem să reducem cabinetele aleşilor locali, inclusiv a demitarilor de la nivel central. În actuala legislaţie, lângă fiecare ales local - primar, viceprimar, preşedinte de CJ, există un număr de oameni de cabinet. Putem reduce acest număr, pentru că la nivel de ţară, numărul acestora depăşeşte 10.000. Ne vom propune ca şi la nivel central să reducem aparatele de consilieri de pe lângă fiecare demnitar, cred că putem face acest lucru şi la nivel local, să avem per total administraţii mai eficiente şi responsabile.
