♦ Luptele în Ucraina devin din ce în ce mai crude. Iar diplomaţia nu poate face nimic pentru că Rusia vrea să distrugă pur şi simplu Ucraina căreia nu-i recunoaşte nici statalitatea nici naţiunea.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, ajunge mâine în România iar miercuri va fi la Chişnău pentru a-şi arăta (spun oficialii francezi) sprijinul pentru două dintre ţările cele mai expuse războiului din Ucraina.
La Baza 57 de la Mihail Kogălniceanu Franţa are în jur de 500 de militari şi un sistem de rachete şi conduce un aşa numit „grup de luptă NATO”. Macron îi va vizita. Preşedintele Franţei – care a avut multe convorbiri telefonice cu Vladimir Putin în ultimele luni – a provocat stupoare în rândul diplomaţilor după ce a spus, în urmă cu câteva zile, că „Rusia nu trebuie umilită”. Asta deşi războiul este provocat de Rusia iar oraşele distruse sunt ale Ucrainei. Iar miile de civili omorâţi sunt ucraineni, nu ruşi.
În aceeaşi vreme, la finalul săptămânii trecute, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a mers, pentru a doua oară de la începutul războiului, la Kiev. A vorbit cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, despre reconstrucţia ţării postrăzboi, dar şi despre ipotetica aderare a ţării la Uniunea Europeană. Deşi viitorul Ucrainei este sumbru, astfel de semne de bunăvoinţă îi întăreşte pe ucraineni. Ei cer continuu arme, pentru că fabricile de armament le-au fost distruse de ruşi şi, oricât de motivaţi ar fi, nu pot lupta fără arme. Un oficial ucrainean a spus că raportul de piese de artilerie între Rusia şi Ucraina este 15 la 1. Dar, dacă România şi-a căpătat independenţa la 1877 alături de ruşi, iată că acum Ucraina, în 2022, îşi duce războiul ei de independenţă împotriva Rusiei alături de Occident. Esenţial pentru Ucraina este ca ajutorul Occidentului să nu slăbească.
Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene
Preşedinţii ţărilor din estul Europei s-au întâlnit la Bucureşti, vineri, pentru a discuta despre noi reacţii la războiul din Ucraina, în cadrul Summitului ”Bucureşti-9” (B9).
Preşedintele Klaus Iohannis a spus în cadrul întâlnirii că întărirea flancului estic al NATO devine mai urgentă şi mai importantă.
„Începând cu 24 februarie suntem nevoiţi să gestionăm o situaţie de securitate complet nouă în regiune. Traversăm un moment crucial pentru regiunea euro-atlantică, în mod special pentru noi, statele membre NATO de pe flancul estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toţii împărtăşim evaluarea gravităţii ameninţărilor la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic, ca o consecinţă a războiului de agresiune ilegal şi imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei”, a spus Klaus Iohannis în deschiderea Summitului.
Andrzej Duda, preşedintele Poloniei a spus: „Pentru a evita greşelile viitoare, va trebui să examinăm foarte atent cum s-a putut întâmpla aşa ceva. Cel mai important lucru acum este să sprijinim Ucraina, să întărim factorul de descurajare al NATO, să facem o strategie coerentă pentru a opri imperialismul lui Putin. Acestea trebuie bazate pe sinergia de acţiuni între NATO şi Uniunea Europeană şi trebuie folosit potenţialul de tipul Bucureşti 9“, a afirmat Duda.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a fost prezent şi el prin videoconferinţă la eveniment şi a susţinut importanţa investiţiilor în apărare şi a resurselor NATO în acest moment.
Stoltenberg a mai spus că reuniunea de la Bucureşti a fost deosebit de oportună, având în vedere cea de-a doua invazie a Ucrainei de către preşedintele Putin, care a condus la cea mai gravă situaţie de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, conform unui comunicat de presă publicat de NATO.
Formatul Bucureşti 9 (B9) este o iniţiativă lansată de preşedintele României Klaus Iohannis şi preşedintele polonez Andrzej Duda, cu participarea statelor membre NATO de pe flancul estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia. Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti, în luna noiembrie a anului 2015.
