Eveniment

Preşedintele Iohannis arată că vrea să fie nu doar şeful statului, ci şi şeful guvernului

Preşedintele Iohannis arată că vrea să fie nu doar şeful statului, ci şi şeful guvernului

Autor: Răzvan Botea, Iulian Anghel

10.12.2020, 00:07 2091

♦ Florin Cîţu, economist format în SUA şi actualul ministru de finanţe, este propunerea PNL pentru fotoliul de premier ♦ Prin felul în care a acţionat în ultimele zile, preşedintele Klaus Iohannis arată că vrea să se implice puternic în activitatea viitorului guvern, deşi el este, practic, marele perdant al acestor alegeri, întrucât a susţinut făţiş un partid care a pierdut alegerile.


Florin Cîţu, actualul ministru de finanţe, este propunerea liberalilor pentru postul de premier şi are cele mai multe şanse pentru a fi următorul prim-ministru al României. Ludovic Orban, premierul care şi-a dat demisia şi preşedintele PNL, a anunţat propunerea liberalilor.

„În primul rând vreau să le mulţumesc colegilor din PNL pentru încredere. Este pentru mine o onoare această nominalizare şi, bineînţeles, în perioada următoare, obiectivul principal este să formăm această majoritate parlamentară, pentru a da cât mai repede un guvern votat şi să pornim pentru că este nevoie de un guvern cât mai repede“, a spus premierul propus Florin Cîţu.

Viitorul guvern va avea o problemă destul de complicată. Datele arată că partidele care vor fi în alianţă vor avea o majoritate parlamentară la limită, aşa că indiferent de cine va fi premier, el va trebui să aibă o capacitate enormă şi un şarm ieşit din comun de a discuta cu opoziţia proiectele de reformă.

Una dintre principalele ambiţii ale şefului statului Klaus Iohannis a fost de a schimba constituţia şi de a redefini rolul unor instituţii. Între aceste instituţii se numără Curtea Constituţională care, cu vremea, a căpătat puteri exagerate, practic cei 9 judecători ai Curţii decid în privinţa tuturor legilor care sunt adoptate în România şi de multe ori într-un fel în care este de neînţeles şi pentru clasa politică, şi pentru oameni, pentru că sunt decizii ale CCR  luate de-a lungul vremii care pur şi simplu se bat cap în cap şi avem de-a face cu o Curte Constituţională care, potrivit deciziilor pe care le ia, pare că nu respectă o anume cutumă (cutumă care este respectată cu sfinţenie în alte democraţii), ci la bunul plac al partidului care este la guvernare sau al partidului care vremelnic i-a desemnat pe membrii Curţii Constituţionale.

Sunt multe alte decizii de luat, de pildă cheltuielile ajunse la 11% din PIB din administraţia locală şi care ar trebui duse undeva la 7% din PIB. Este foarte greu însă să iei astfel de decizii cu impact având o susţinere parlamentară la limită. Aşa că şarmul viitorului premier şi capacitatea lui de a convinge opoziţia de a accepta măsuri care vor însemna pentru mulţi oameni un disconfort financiar va trebui să fie dintre cele mai bune.

E limpede că preşedintele îşi caută un premier care să fie loial deciziilor pe care le ia şi astfel a apărut în ecuaţie numele ministrului apărării,Nicolae Ciucă. De asemenea toţi cei propuşi pe lista de premieri sunt consideraţi a fi apropiaţi ai preşedintelui Klaus Iohannis. Se repetă situaţia din trecut în care, deşi Constituţia spune că preşedintele trebuie să fie echidistant faţă de partide, el se implică semnificativ în alcătuirea guvernului. Constituţia îi acordă totuşi preşedintelui prerogativa de a-l desemna pe premier, prin urmare ar fi ciudat să-i ceri preşedintelui să fie complet echidistant faţă de organizarea politică, mai ales în moment de derută.

Sunt de consemnat câteva situaţii esenţiale în care preşedinţii ţării au avut un cuvânt puternic în evoluţia viitoare a ţării. Ion Iliescu, de pildă, s-a opus în anii 2000 dorinţei premierului Adrian Năstase de introducere a cotei unice de impozitare, pentru că această cotă unică nu este o invenţie a PD sau PNL. Mai apoi, preşedintele Traian Băsescu a fost cel care a negociat puterea în vremea în care PD, viitorul PDL, a gestionat treburile ţării. Băsescu a condus practic guvernul premierului Emil Boc, el a fost cel care a anunţat tăierea salariilor în vremea crizei de acum un deceniu şi, în ciuda criticilor care i-au fost aduse, preşedintele Băsescu şi-a asumat pe de-a-ntregul costul politic al măsurilor pe care guvernul Boc le-a luat. Istoria se repetă. Prin decizia pe care o ia preşedintele Iohannis îşi asumă, deşi nu o spune public, decizia de a interveni în politica viitorului guvern. Preşedintele nu riscă nimic pentru că este la al doilea mandat şi ultimul pe care îl poate obţine ca şef al statului.

Ce au zis liderii PSD, care şi-ar fi dorit un premier social-democrat cu minoritate în parlament

Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a scris miercuri seară pe Facebook că PSD nu va vota propunerea liberalilor de premier.
„PSD nu poate vota niciodată o asemenea ruşine de propunere! Iar dacă USR şi UDMR o vor face atunci vor fi părtaşi la această catastrofă naţională! Cred că este momentul ca românii să se revolte împotriva celor care vor să le confişte votul!“, a scris Marcel Ciolacu.

Vasile Dîncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD şi unul dintre numele vehiculate de social-democraţi pentru propunerea de premier, până la decizia asupra lui Alexandru Rafila, spune că propunerea liberalilor nu este o propunere serioasă, ci una de etapă, în aşteptarea altor mişcări, potrivit Mediafax.

Liderii social-democraţi vor ca preşedintele să desemneze un premier care să facă parte din PSD, în calitate de câştigător al alegerilor.

Soluţia, în viziunea lui Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, este un guvern cu premier social-democrat, care fie să fie minoritar, fie de uniune naţională. Propunerea de premier a PSD este Alexandru Rafila.

„Noi avem două soluţii. (...) Venim cu un guvern minoritar şi avem voturile necesare (...), se vor vedea în momentul votului. Ori venim cu doctorul Rafila şi acceptă toate forţele politice şi facem un guvern de uniune naţională“, a spus Marcel Ciolacu la televizunea publică, citat de Mediafax.

Realitatea este, însă, că un guvern are nevoie să fie susţinut în Parlament de o majoritate, atât la învestire, cât şi pentru proiectele următoare. Cu atât mai mult acum, când guvernul, dar şi parlamentul trebuie să treacă România prin criză. Pe actualele date, PSD nu poate strânge în jurul său o majoritate.



Marii perdanţi ai alegerilor legislative din 2020

♦ Klaus Iohannis, preşedintele României
A câştigat în 2019 la un scor zdrobitor, în faţa candidatului PSD Viorica Dăncilă. Deşi şi-a pus în joc întreaga-i onorabilitate şi putere de seducţie de care a crezut că este în stare, partidul pe care l-a susţinut (şi graţie căruia a ajuns, până la urmă în fruntea statului) a pierdut, neverosimil, alegerile, în faţa PSD. PNL a ratat şansa lui istorică de a fi ce a fost acum 100 de ani, în vrema guvernării liberale din 1922 – 1926, când doctrina „Prin noi înşine“ – sloganul şi de astăzi al PNL – avea să ducă, în ciuda poticnelilor – la o reformare puternică a ţării şi o „deruralizare a ei“.


♦ Călin Popescu-Tăriceanu


În vârstă de 68 de ani fost premier al României între 2004 şi 2008 şi fost preşedinte al PNL. În 2016 a intrat în coaliţia de guvernare PSD-ALDE, care s-a rupt în 2019. Candidat la alegerile locale din 2020 pentru Bucureşti, a obţinut un scor de sub 2%. ALDE (partidul lui) a fost absorbit de Pro România (partidul lui Victor Ponta), dar mişcarea nu a fost câştigătoare.

 

♦ Victor Ponta


Fost premier şi preşedinte al PSD, în vârstă de 48 de ani, a avut o carieră fulminantă în PSD, până la pierderea alegerilor prezidenţiale în 2004 în faţa lui Klaus Iohannis. Exclus de Liviu Dragnea din PSD în 2017, a iniţiat proiectul Pro România, cu care a intrat în Parlamentul European în 2018, cu aproape 6,5% din votul electoratului.
La alegerile legislative din 2020 Pro România a obţinut puţin peste 4% din votul alegătorilor şi nu a trecut pragul pentru parlament.


♦ Traian Băsescu


În vârstă de 69 de ani, fost preşedinte al României timp de 10 ani şi fost primar al Bucureştiului, a înfiinţat proiectul PMP după absorbirea PDL-ului în PNL. În prezent este europarlamentar, după voul din 2018. A candidat la alegerile locale pentru Bucureşti după ce a fost exclus din alianţa PNL-USR-Plus pentru susţinerea lui Nicuşor Dan şi a obţinut 7% din voturi. PMP a ratat la limită pragul electoral la legislativele din 2020, potrivit numărătorii parţiale a 99% din secţiile de votare. Nu este o „victimă“ directă, dar şi-a pus în joc toată pricepera politică pentru a-şi promova partidul de suflet (PMP – unde a candidat şi fiica lui, Elena Băsescu).

 

♦ Eugen Tomac


Fost preşedinte PMP, în vârstă de 39 de ani, şi-a anunţat miercuri demisia din fruntea partidului PMP după eşecul de a obţine pragul electoral de 5% necesar intrării în parlament. A mai fost secretar de stat în guvernele Boc şi Ungureanu.

AFACERI DE LA ZERO