• Leu / EUR4.9022
  • Leu / GBP5.4884
  • Leu / USD4.5747
Eveniment

Preşedinţii ţărilor din estul Europei sunt azi la Bucureşti să caute un răspuns la războiul de la graniţe

Preşedinţii ţărilor din estul Europei sunt azi la Bucureşti să caute un răspuns la războiul de la graniţe

Autor: Ramona Cornea, Iulian Anghel

10.06.2022, 00:07 616

Ar fi trebuit să fie la Bucureşti, cum era anunţat oficial, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru că este uşor bolnav el va participa la întâlnire printr-un sistem de videoconferinţă.

La Summitul „Bucureşti 9 (B9)” vor ajunge preşedinţii celor nouă ţări din Est, mai puţin preşedintele Cehiei care are ceva probleme de sănătate şi, la fel ca secretarul general al NATO, va participa la eveniment printr-un sistem de videoconferinţă. Vor fi la Bucureşti preşedinţii Poloniei (Formatul B9 a fost iniţiat de România şi de Polonia), preşedinta Ungariei, doamna Novak Katalin, preşedinţii Estoniei, Lituaniei, Letoniei, potrivit biroului de presă al Administraţiei Prezidenţiale a României.

Membrii „Bucureşti 9” sunt România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania. Practic aceste ţări sunt primele linii de apărare ale Europei împotriva unui atac rusesc. De aceea vocea lor este importantă, azi mai mult decât oricând. Şi încă trebuie puse în acord unele lucruri pentru pregătirea deciziilor ce urmează să fie luate la Summitului NATO de la Madrid în ceea ce priveşte războiul din Ucraina.

Democraţia este o lecţie greu de învăţat. Rusia, care, nu mai încape îndoială, este o dictatură rezolvă lucrurile repede. Zice unul ceva şi toată lumea execută. Cele nouă ţări din formatul B9 sunt democraţii. Mai palide, mai bronzate, dar sunt. De aceea Europa pare o ciudăţenie, deşi nu este. În România, protestele de stradă au răsturnat acum trei ani o putere ce părea veşnică. În Bulgaria sunt proteste, în Polonia sunt, în Ungaria sunt, în Franţa sunt. În Rusia, toate protestele se termină cu un pistol în ceafă.

Acum acest pistol în ceafă s-a apropiat la 30 de kilometri de România, de graniţele tuturor celorlalţi.

Ce este de făcut? Polonia cere un răspuns dur, cu gândul la istoria ei cumplită, dar singură nu poate face mare lucru. Ungaria nu vrea sancţiuni pentru Rusia, uitându-se în buzunar şi uitând pentru câştigul de azi masacrul din 1954. România? Nimeni nu ştie ce vrea. Dar preşedintele Klaus Iohannis a convocat summitul B9. Este un pas în faţă. Reuniunea are ca scop pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 - 30 iunie 2022, şi va aborda în principal consecinţele generate de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei şi răspunsul NATO la acestea.

Administraţia prezidenţială din România a transmis că, în acest context, preşedintele Klaus Iohannis va pune accentul pe nevoia de descurajare a atacurilor şi de apărare pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De asemenea, în cadrul discuţiilor vor fi abordate şi subiecte precum continuarea sprijinului pentru creşterea rezilienţei Ucrainei şi a partenerilor din vecinătatea estică în faţa ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă aceştia, precum şi politica uşilor deschise a NATO, inclusiv în ceea ce priveşte procesul de aderare al Finlandei şi Suediei.

Formatul Bucureşti 9 (B9) este o iniţiativă lansată de preşedintele României Klaus Iohannis şi preşedintele polonez Andrzej Duda, cu participarea statelor membre NATO de pe flancul estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia. Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti, în luna noiembrie a anului 2015.

Limbajul de lemn al comunicatelor oficiale susţin că summitul din Madrid de la finalul acestei luni va redefini priorităţile strategice ale NATO pentru următorul deceniu, despre care Stoltenberg a spus că includ abordarea ambiţiilor chineze, ascensiunea statelor antidemocratice, schimbările climatice şi instabilitatea în Africa, însă discuţiile vor concentra asupra modului de a sprijini în continuare Ucraina şi de a descuraja orice altă agresiune a preşedintelui rus Vladimir Putin, conform agenţiei de presă Associated Press.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, spunea anterior că Summitul NATO de la Madrid va fi o reuniune „istorică", în contextul în care va fi aprobat un nou conceptul strategic şi vor exista o serie de hotărâri relevante pentru direcţia globală a organizaţiei şi pentru Europa de Est, inclusiv pentru România.

NATO este un actor important în războiul din Ucraina.

Vladimir Putin a declanşat cel mai mare război din Europa de după ce de-al Doilea Război Mondial cu justificarea că Ucraina modernă, înclinată spre Occident, era o ameninţare constantă şi Rusia nu se putea simţi „în siguranţă pentru a se dezvolta şi a exista”. Scopul iniţial al liderului rus a fost să invadeze Ucraina şi să-i destituie guvernul, astfel punând capăt definitiv dorinţei sale de a se alătura alianţei defensive occidentale NATO.

Când a început războiul pe 24 februarie, el le-a spus poporului rus că scopul său este „demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei”. Scopul lui declarat a fost de a proteja oamenii supuşi a ceea ce el a numit opt ani de agresiune şi genocid de către guvernul Ucrainei. Un alt obiectiv a fost adăugat curând: asigurarea statutului neutru al Ucrainei, adică să împiedice ţara să adere la NATO.

De la izbucnirea războiului, NATO a trimis Ucrainei arme antitanc, rachete de apărare aeriană, arme de calibru mic şi stocuri de muniţie. Aliaţii oferă, de asemenea, asistenţă financiară şi ajutor umanitar în valoare de milioane de euro, inclusiv provizii medicale pentru a ajuta forţele ucrainene.

De altfel, de la anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a contribuit la reformarea forţelor armate şi a instituţiilor de apărare ale Ucrainei, inclusiv cu echipamente şi sprijin financiar. De asemenea, aliaţii au oferit instruire pentru zeci de mii de soldaţi ucraineni.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9022
Diferență: -0,0286
Ieri: 4.9036
Azi: 4.5747
Diferență: 0,3884
Ieri: 4.5570
Azi: 5.4884
Diferență: 0,1734
Ieri: 5.4789
Azi: 4.9405
Diferență: 0,4452
Ieri: 4.9186