Reticenţa de până acum a BNR faţă de reducerea dobânzii-cheie a fost justificată, de nenumărate ori, şi prin riscul încurajării unor speculaţii de curs împotriva leului.
BNR a anunţat ieri un curs în urcare cu 0,25 bani, la 4,3460 lei/euro, iar la finalul sesiunii interbancare cotaţiile s-au apropiat de 4,35 lei/euro. După ce cursul a trecut de pragul de 4,3 lei/euro în septembrie, cotaţiile au rămas preponderent peste acest nivel.
Nici Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, nu se aşteaptă la o depreciere semnificativă a leului după această decizie, deoarece în prezent investitorii sunt mai preocupaţi de fundamentele macroeconomice şi posibilul impact asupra României al crizei datoriilor decât de randamentele obţinute şi aversiunea la risc este factorul care determină deciziile de investiţii.
Moneda naţională îşi păstrează atractivitatea, în condiţiile în care dobânda în termeni reali în România este încă mare, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, amintind că multe bănci centrale din Europa au în acest moment rate reale ale dobânzii negative.
Diminuarea dobânzii de politică monetară a fost o surpriză pentru cei mai mulţi analişti.
Ce va fi cu dobânzile la credite
Reducerea dobânzii-cheie a BNR este o consecinţă a consolidării procesului dezinflaţionist şi a menţinerii trendului de contracţie a consumului privat, în timp ce revigorarea creditului acordat sectorului privat a rămas modestă.
BNR se aşteaptă ca ajustarea treptată a condiţiilor monetare reale în sens larg să se reflecte în nivelul dobânzilor practicate la creditele acordate de băncile comerciale.
Analiştii apreciază însă că reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,25% nu va avea un impact semnificativ asupra dobânzilor la credite şi asupra economiei, ci reprezintă mai mult un semnal, fiind important ca BNR să continue procesul de relaxare a a politicii monetare.
"Reducerea ratei de referinţă ar putea avea un impact asupra ratelor dobânzilor la credite dacă ar funcţiona mai bine mecanismul de transmisie a deciziilor de politică monetară. Din păcate, acesta este afectat de lichiditatea scăzută şi volatilă din piaţa monetară interbancară. Dacă lichiditatea ar fi suficientă şi mai puţin fluctuantă, ratele dobânzilor interbancare s-ar reduce şi ar creşte maturităţile depozitelor pe piaţa monetară, dând semnalul scăderii dobânzilor de piaţă", spune Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
BNR a decis să menţină neschimbate ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi valută. O reducere a rezervelor minime ar spori nivelul lichidităţii interbancare, dar ar diminua doar temporar volatilitatea acesteia, şi ar scădea costul fondurilor atrase de bănci.
Bucşa susţine că o soluţie mai bună ar fi folosirea regulată a operaţiunilor monetare pentru a alinia dobânzile interbancare la dobânzile oficiale şi pentru a asigura transmisia deciziilor BNR.
Pentru un impact semnificativ asupra pieţei creditului şi asupra randamentelor la titlurile de stat ar fi fost nevoie şi de diminuarea nivelului RMO, însă BNR nu a redus nivelul acestora din raţiuni de prudenţialitate, în lipsa unui nou "Acord de la Viena", precum şi datorită menţinerii la un nivel adecvat a lichidităţii din piaţa monetară, crede Hăncilă.
Banca centrală "a reiterat importanţa stimulării procesului de economisire internă, inclusiv prin remunerarea adecvată a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern şi reducerea treptată în termeni relativi a dependenţei economiei naţionale faţă de finanţările externe".
"În condiţiile în care finanţarea în euro devine tot mai scumpă şi mai greu de obţinut, sectorul privat resimte tot mai acut lipsa unei finanţări în moneda naţională la dobânzi comparative, mai ales că în România sectorul privat nu a beneficiat de stimuli fiscali, ci, dimpotrivă, a avut loc o înăsprire inadecvată a politicii fiscale care ar fi trebuit contrabalansată prin relaxarea politicii monetare", spune Hăncilă.
Vin şi alte reduceri de dobândă
Analiştii se aşteaptă la noi relaxări ale politicii monetare în prima jumătate a anului 2012.
BCR, cea mai mare bancă după active, estimează o reducere a dobânzii până la 5,5% în martie 2012, în timp ce UniCredit Ţiriac anticipează alte două scăderi ale ratei de politică monetară în prima jumătate a lui 2012 (până la 5,5%).
"BNR a dat un semnal important pieţei reducând dobânda de politică monetară cu 0,25%. Credem că alte reduceri vor urma anul viitor", afirmă Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
