Potrivit producătorilor, România a exportat deja 1,2 mil. tonede grâu din cele 5,7 milioane, cât s-a produs anul acesta înRomânia - ceea ce înseamnă că, la preţul mediu de 170 euro/tona pepieţele internaţionale, exportatorii au obţinut peste 200 mil.euro. Adrian Porumboiu, proprietarul grupului Racova Agro Pan şiunul dintre cei mai mari producători de grâu din România, spuneînsă că grâul exportat este în cea mai mare parte furajer sau celpuţin aşa apare în acte, grâu care se tranzacţionează la preţul de120-130 de euro tona.
Programul "Primul siloz" este neatractiv în acest an, spuneministrul agriculturii, Mihail Dumitru: "Programul este înderulare, se desfăşoară, dar în anii în care preţul la produseleagricole este foarte ridicat nu este un program atractiv". Nufuncţionează în 2010, dar a funcţionat vreodată programul "Primulsiloz"? Marii producători spun că da, micii producători că nu.Fermierii mai mici spun că, pentru ei, programul nu a funcţionatnicio clipă în varianta propusă de autorităţi. "Noi am depusdocumentele pentru licenţierea depozitului pentru că am crezut căva funcţiona acest program, însă nu am depozitat nimic. Am prestatservicii, dar în regim normal, niciun fermier nu a solicitatcertificatul de garantare întrucât fiecare ştia că banca solicităulterior alte garanţii şi dobânzi foarte mari", a declarat MarianaFrăţilă, contabil-şef în cadrul companiei Carmen-Ana Internaţionaldin Braşov, care a licenţiat un depozit de 10.000 de tone îndecembrie 2010. Programul "Primul siloz" a fost una dintre măsurileanticriză adoptate de guvern anului trecut, deşi a fost departe dea avea succesul programului "Prima casă".
În esenţă, el prevede că un producător îşi poate însiloza producţiaîn silozuri autorizate de Ministerul Agriculturii până când preţulunui produs, grâul de pildă, atinge un preţ suficient de bun pentrua fi atractiv. Producătorul primeşte, în schimb, un bon de depozitcu care poate merge la o bancă care a admis să intre în acestprogram şi se poate împrumuta pentru a-şi continua lucrărileagricole până când îşi va vinde producţia la preţul pe care îlconsideră bun.
Numai că, din cauza secetei cumplite din Rusia (care are 9% dinproducţia mondială de grâu) şi Ucraina preţul grâului a crescut laînceputul lui august cu peste 60% pe pieţele de externe. Rusia ainterzis exporturile de grâu, iar preţul a ajuns, în doar douăluni, la 200 de euro tona.
"Nu ştim încă dacă preţul ridicat al grâului influenţat de secetadin Rusia şi Ucraina va fi de lungă durată. Dar, oricum, România aexportat până acum 1,2 mil. tone de grâu", spune Ştefan Poenaru,proprietarul Agrofam Holding din Feteşti, companie cu afaceri de 25de milioane de euro în agricultură.
În ciuda prognozelor pesimiste cauzate de inundaţiile din aceastăvară, datele Ministerului Agriculturii arată că în România au fostrecoltate în acest an, 5,7 mil. tone de grâu, adică cu aproape 10%mai mult decât anul trecut.
"Anul acesta, în mod excepţional şi conjunctural preţul grâului acrescut cel mai mult din ultimii doi ani, s-a dublat în câtevasăptămâni, astfel încât nu mai este atractiv să aşezi grâul într-undepozit pentru că-l poţi vinde la o valoare foarte bună", susţineministrul agriculturii.
Numai că programul "Primul siloz" este destinat întregii producţiiagricole, nu doar grâului. "Primul siloz va fi o oportunitate înprimul rând pentru floarea- soarelui şi pentru porumb. Se poateîntâmpla ca anul trecut când preţul la floarea-soarelui s-a dublatdin vară până în decembrie", spune Ştefan Poenaru.
De la inaugurarea programului, fermierii au strâns două recolte,însă puţini dintre producătorii mici sunt aceia care au apelat laPrimul siloz, cei mai mulţi având propriile depozite licenţiate.Marii producători agricoli, ca Adrian Porumboiu, Mihai Anghel,Ştefan Poienaru, au depozitat producţia în propriile silozuri,având posibilitatea obţinerii certificatelor de garantare cuajutorul cărora să obţină credite pentru producţie.
"Programul nu va fi funcţional pentru că presupune o etapă greoaiede creditare. După ce a ridicat certificatul de garantare de lamine, fermierul vede că lucrurile se complică. Banca are nevoie degaranţii, dar răspunsul de la Fondul de Garantare al CredituluiAgricol durează câteva săptămâni", spune Marcel Corbu, unul dintreadministratorii Cereal NV Constanţa, companie care a acreditat undepozit de 20.000 de tone. Corbu spune că programul a fostnefuncţional din cauză că în primul an a fost lansat foarte târziu,spre sfârşitul campaniei de recoltare, când 70% din producţie sevânduse deja, iar anul acesta preţul grâului a crescut. Asta i-adeterminat pe agricultori să vândă grâul direct cu 150 - 200 deeuro pe tonă. Ministerul agriculturii a autorizat spaţii dedepozitare pentru aproximativ 14 mil. tone - 6,5 mil. tone însilozuri şi 7,5 în magazii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
