Din 2004 până în prezent România a cheltuit în jur de 800 mil. dolari pentru a-şi susţine trupele în teatrele de operaţiuni în principal în războaiele deschise de Statele Unite în Irak şi Afganistan, după cum poate fi estimat din bugetele aprobate pentru Armată.
Între 2003 şi 2011 în teatrele de operaţiuni au murit 21 de militari români - 18 în Afganistan, doi în Irak şi unul în Bosnia - şi alţi 74 au fost răniţi - 58 în Afganistan, 14 în Irak şi doi în Bosnia.
Preşedintele Traian Băsescu se află astăzi în vizită în Statele Unite unde, spune Preşedinţia, va finaliza unele proiecte comune româno-americane. Este posibilă o întâlnire cu preşedintele Barack Obama, dar ea nu a fost confirmată nici ieri oficial. Cotidianul The Hill, distribuit la Washington, a susţinut ieri că va exista o întâlnire între preşedintele Traian Băsescu şi vicepreşedintele Joe Biden, fără a menţiona şi o întâlnire la nivel de şefi de stat.
Între dosarele importante se numără instalarea scutului american antirachetă în România, decizie luată în CSAT la începutul lui mai.
După atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, România a fost un partener necondiţionat al Statelor Unite, iar intrarea în NATO în 2004 a întărit această legătură care a culminat cu deschiderea pentru trupele americane a Portului Constanţa şi a Aeroportului Kogălniceanu şi cu amplasarea scutului antirachetă la Deveselu (Olt).
Dar costurile sunt pe măsură: România a alocat anul acesta un buget pentru susţinerea operaţiunilor în străinătate de 371 mil. lei, bugetul pentru aceste misiuni fiind în 2010 de 268 mil. lei. În total, din 2004 până acum peste 800 mil. dolari (600 mil. euro) au fost cheltuiţi, majoritatea pentru susţinerea trupelor din Irak şi Afganistan. În vara lui 2009 România şi-a retras trupele din Irak - în jur de 500 de militari, însă le-a suplimentat pe cele din Afganistan unde misiunile se desfăşoară acum sub comanda NATO.
În prezent, România are, potrivit datelor MApN, 1.800 de soldaţi în Afganistan şi doar doi în Irak (pentru instruirea trupelor irakiene), 119 oameni în Bosnia şi în Kosovo. În jur de 2.000 de militari şi poliţişti se află în misiuni ale NATO sau ONU în afara graniţelor României în acest moment. Peste 8.400 de militari au fost "rotiţi" de armata română în Irak în timpul celor şase ani, cât au fost ei prezenţi în zonă.
Guvernele nu au prezentat niciodată factura războaielor, cifrele pentru acţiunile externe fiind cuprinse, deşi într-un mod amestecat, în legile bugetelor.
În 2006, surse din cadrul Guvernului Tăriceanu estimau costul războaielor pentru România la 200 mil. dolari anual Ð ceea ce ar duce sumele totale chaltuite la peste 1,5 mld. dolari.
În schimb, România a încercat în aceşti ani să fie implicată în reconstrucţia Irakului, şi să ia "dividende" ale implicării sale - dar fără succes, deocamdată. Numai că, la insistenţele americane, România alături de alte state a restructurat datoria irakiană, datorie făcută înainte de 1989. În 2006 Irakul a recunoscut o datorie faţă de România de 977 mil. dolari care va fi achitată, potrivit Ministerului Finanţelor, eşalonat, până în 2028. Mai mult, tot la insistenţele americane o bună parte a datoriei a fost ştearsă - o telegramă a ambasadei americane în România transmisă Washingtonului şi publicată la începutul anului de WikiLeaks, susţinea că preşedintele Traian Băsescu a renunţat în 2005 după o întâlnire cu ambasadorul american Richard Jones, la 80% din datoria irakiană. Sumele au diferit în ani de la o sursă la alta Ð autorităţile de la Bucureşti evocând o datorie totală de 2,6 mld. dolari în vreme ce Irakul ar fi fost dispus să recunoască o datorie de 1,7 mld. dolari. În final s-a ajuns la înţelegerea ca Irakul să achite României 977 mil. dolari, eşalonat, pe 23 de ani.
A meritat ca România să fie necondiţionat alături de America?
Surse neoficiale susţin că în cadrul discuţiilor de la Washington ar urma să fie semnate şi unele acorduri comerciale, dar nici Administraţia Prezidenţială nici Departamentul de Stat nu au dat detalii. Nu este clar aşadar dacă România vinde ceva Americii sau, dimpotrivă, cumpără. Americanii au insistat mult ca România să cumpere avioane F Ð 16 pentru înzestrarea armatei şi numai criza a împiedicat acest contract evaluat la 1 mld. dolari, adică cât toate investiţiile americane directe în România la un loc.