Programul de guvernare al coaliţiei formate din PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale include, printre altele, menţinerea cotei unice, reducerea taxării pe muncă, reducerea deficitului bugetar la 7%, impozitarea progresivă a marilor averi, reducerea birocraţiei, finalizarea proiectelor din PNRR.
Ce propune programul:
Reforma administraţiei centrale
♦ Reducerea numărului de ministere din administraţia centrală la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%.
♦ Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor; Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%.
♦ Lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile.
Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară
♦ Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR, concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%;
♦ Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
♦ Reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă. Reducerea graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii;
♦ Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii şi studenţii care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani);
♦ Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active;
♦ Impozitarea progresivă a marilor averi.
Debirocratizare, simplificare, dereglementare
♦ Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
♦ Simplificarea proceselor birocratice de evaluare şi accesare a fondurilor europene;
♦ Inventarierea de către Registrul Comerţului a tuturor autorizaţiilor necesare pentru fiecare activitate comercială.
♦ Birou unic pentru avizare şi consiliere pentru investiţii la nivel judeţean
Reforma fiscal-bugetară
Reforme privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici
♦ Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare, pe baza unei analize a eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice;
♦ Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice;
♦ Scheme de ajutor de stat eficiente şi competitive. Sprijinirea investiţiilor în modernizarea tehnologică a economiei prin: automatizarea şi robotizarea producţiei, digitalizarea proceselor, transformarea digitală în agricultură, cercetare/dezvoltare, eficienţă energetică şi energie verde şi adoptarea tehnologiilor emergente (AI, IoT, Big Data, Realitate Augmentată);
♦ Reforma instituţiilor statului, asigurarea predictibilităţii cadrului legislativ şi fiscal, consolidarea capacităţii statului de a elabora, implementa şi monitoriza strategii, creşterea flexibilităţii pieţei forţei de muncă, reducerea barierelor birocratice;
♦ Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice şi sociale la standardele şi recomandările OCDE.
Investiţii.
♦ Peste 155 miliarde de euro investiţii publice în următorii 5 ani (120 miliarde de euro în 4 ani).
♦ Peste 27 miliarde de euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2.000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2.700 km de infrastructură feroviară;
♦ Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2.600 de cabinete medicale;
♦ Peste 16 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor;
♦ Peste 6 miliarde de euro investiţii în sistemul de educaţie.
♦ Investiţii în tineri, în învăţământul dual şi pentru reducerea fiscalităţii;
♦ Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde de euro anual pentru scheme de ajutor de stat şi garanţii).
♦ Implementarea unui amplu program de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei.
Ce ar trebui să faca Finanţele:
Reforme privind consolidarea fiscal bugetară.
♦ Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României.
♦ Deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu.
♦ Respectarea traiectoriei privind cheltuielile primare nete. Îndeplinirea angajamentului de creştere a colectării veniturilor bugetare şi reducerii evaziunii fiscale. Reducerea numărului de ministere şi agenţii. Reducerea numărului de secretari de stat. Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi companiile de stat. Menţinerea spaţiului fiscal-bugetar pentru investiţii masive şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei.
Reforme privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale.
♦ Menţinerea datoriei guvernamentale brute pe termen mediu sub valoarea de 60% din PIB şi a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene.
♦ Asigurarea sustenabilă a necesarului de finanţare al administraţiei centrale şi locale, minimizând costurile şi riscurile asociate portofoliului datoriei. Finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe.
♦ Dezvoltarea în continuare a pieţei interne a titlurilor. Accesarea pieţelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori şi utilizarea instrumentelor financiare derivate. Utilizarea emisiunilor de obligaţiuni verzi în vederea finanţării proiectelor viitoare.
Reforma fiscală.
♦Menţinerea cotei unice de impozitare în următorii 4 ani, pentru încurajarea mediului de afaceri, menţinerea ritmului de investiţii, stabilitatea şi predictibilitatea fiscală. O creştere a veniturilor publice cu 1,1% din PIB în anul 2025 (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor, pe baza studiului privind impozitarea, realizat de Banca Mondială).
♦Actualizarea redevenţelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licenţă de exploatare operatorilor economici. Operaţionalizarea proiectului Neptun Deep şi asigurarea încasării de accize şi redevenţe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027.
♦ Operaţionalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăţilor supuse impozitului pe proprietate. Reducerea taxării activităţilor independente. Menţinerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi. Creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de pensii de la 4,75 la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei. Reducerea la jumătate a contribuţiei CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulţi copii în întreţinere. Reformarea politicii fiscale în privinţa impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acţiuni către angajaţi, ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaţilor.
Reducerea etapizată a taxelor şi impozitelor pe muncă.
♦ Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi a familiilor cu copii (cu menţinerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim). Scutirea de la plata CASS pentru elevii şi studenţii care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani. Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
Reforme privind bugetarea bazată pe politici publice şi rezultate.
♦ Trecerea de la un buget de resurse la un buget de rezultate: transparenţă în alocarea cheltuielilor publice; analiza calitativă a alocărilor bugetare pe programe şi politici publice şi pe ordonatori; implementarea bugetării verzi. Programe pentru reducerea decalajelor economice şi sociale dintre diferitele regiuni ale ţării şi între judeţele din interiorul regiunilor de dezvoltare.
Reforme ţintind stoparea risipei banului public.
♦Analiza eficienţei cheltuielilor (Spending review) în marile sisteme publice. Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate, iraţionale, neeconomicoase. Extinderea achiziţiilor centralizate.
♦ Crearea unei baze de date şi instituirea unui mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice. Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local.
♦ Eficientizarea sistemului de achiziţii publice şi a standardelor de cost. Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice. Întărirea disciplinei financiare se va realiza prin reforme instituţionale şi restructurarea cheltuielilor publice, având în vedere eficienţa administrativă. Un model eficient de reorganizare a structurilor de finanţe publice va fi extins la cât mai multe instituţii ale statului român. Comasarea instituţiilor cu atribuţii suprapuse sau similare. O gestiune mai eficientă a cheltuielilor publice şi optimizarea resurselor, asigurând o administraţie publică mai performantă.
Reforma administrării sistemului de impozite şi taxe.
♦ Reforme privind creşterea colectării veniturilor la buget şi reducerea evaziunii fiscale. Eficienţă şi transparenţă în colectarea veniturilor, prin reducerea birocraţiei în relaţia cu contribuabilii.
♦ Modernizarea ANAF prin digitalizare şi perfecţionarea resursei umane. Implementarea integrală a modulelor privind managementul integrat al riscurilor, pentru controale ţintite. Fiecare modul digital dat în folosinţă va avea obligatoriu eliminarea declaraţiilor fiscale redundante. Simplificarea procedurilor şi reducerea costurilor. Măsuri eficiente pentru cel puţin reducerea la jumătate a evaziunii fiscale (la nivelul mediei europene).
♦ Creşterea cu 50% a încasărilor din arieratele la bugetele pe care ANAF le administrează. Introducerea unor mecanisme de compensare a datoriilor statului cu creanţele acestuia faţă de sectorul privat, doar pentru contribuabilii buni platnici, care au taxele şi impozitele plătite la zi.
