Peste 7 milioane de votanţi, 40% din electorat, votaseră deja duminică la alegerile parlamentare, la ora 16.30, când s-a închis ediţia tipărită ZF. Este o prezenţă istorică, pentru că în 2020, la aceeaşi oră, votaseră numai 24% dintre alegători.
În termeni practici, alegerile parlamentare sunt cele mai importante alegeri, pentru că ele dau componenţa parlamentului şi guvernului, adică puterea legislativă şi puterea executivă.
Cei 465 de viitori parlamentari vor vota sau respinge legi şi vor gestiona bugetul României de 120 mld. euro. Indiferent de cine câştigă alegerile şi care vor fi partidele care vor forma noul guvern, 2025 este un an complicat pentru orice executiv. Economia este în frânare, nu numai pe plan local, iar zona euro, principalul partener de comerţ al exportatorilor români, nu dă semne că îşi revine.
Situaţia se complică deci şi mai mult pentru guvern, pentru că nu se poate baza pe creşterea de venituri la buget din creşterea economică, sau cel puţin acest lucru arată prognozele. Or, guvernul se va afla deja într-o situaţie complicată, în care trebuie să împrumute peste 150 mld. lei (30 mld. euro), pentru a susţine deficitul bugetar, care ar urma să scadă, de la 8% din PIB în 2024 spre 7% în 2025.
Micşorarea deficitului bugetar va fi, practic, prioritatea zero a guvernului care va veni, pentru că România deja se împrumută la costuri mari şi dacă nu începe ceea ce economiştii numesc „consolidare bugetară”, costurile vor creşte şi mai mult. Într-un scenariu mai pesimist, cum ar fi o criză ca cea din 2008, finanţarea pe canalele clasice s-ar opri, pentru că investitorii îşi retrag capitalul în locuri cât mai sigure. Cu toate acestea, în acest moment România nu are probleme de finanţare şi creditorii vin, atraşi de dobânzile mici.
