Veştile preponderent bune venite de la principalii indicatori macro în a doua parte a anului şi calmarea tensiunilor politice au readus optimismul analiştilor după mai multe luni de prăbuşire a încrederii, iar indicele CFA a revenit în noiembrie pe creştere.
Rămâne de văzut însă care va fi impactul scăderii preţului petrolului şi al crizei din Rusia.
Majoritatea analiştilor anticipează pentru acest an o creştere economică în apropierea nivelului de 3%, după saltul surprinzător al PIB de 3,5% înregistrat anul trecut, dar pentru 2015 prognozează încetinirea economiei. Indicele de încredere macroeconomică al CFA România a urcat în noiembrie la 49,8 puncte, aceasta fiind prima creştere după cinci luni de scăderi succesive.
Încrederea analiştilor financiari în economia românească a revenit pe creştere atât pe fondul aşteptărilor pozitive legate de evoluţia economiei în perioada următoare, dar şi ca urmare a evaluărilor condiţiilor economice actuale. Nivelul indicelui CFA este totuşi departe de maximul de 63,4 puncte înregistrat în luna mai şi rămâne chiar şi sub valoarea de la începutul anului.
Motoarele producţiei industriale au continuat să tureze în acest an, exporturile au fost în ascensiune, iar inflaţia a atins minim istoric după minim istoric.
Semne încurajatoare au venit şi de la comerţul cu amănuntul, în timp ce bugetul a ajuns pe excedent, iar contul curent al balanţei de plăţi are un deficit de-abia sesizabil. Ascensiunea surprinzătoare a PIB din trimestrul al treilea a dus creşterea economică aproape de 3% la nouă luni. Iar România a redevenit „fruntaşa“ Europei în trimestrul al treilea, după ce în trimestrul al doilea a fost „codaşă“.
„Performanţa bună a economiei în trimestrul al treilea a crescut optimismul agenţilor economici şi ar putea ajuta PIB să înregistreze o creştere de 2,7% în 2014. Însă nivelul scăzut la investiţiilor ar putea duce la o încetinire a creşterii economice la 2,5% în 2015. Factorul principal de susţinere va veni din partea cererii interne, pe fondul îmbunătăţirii activităţii de creditare în lei şi al consumului populaţiei. Însă politicile fiscale ad-hoc rămân principala provocare pentru creşterea economică a României. În acest context, România are nevoie de o creştere a calităţii şi volumului investiţiilor publice pentru a accelera potenţialul de creştere economică“, spune Mihai Pătrulescu, senior analist la UniCredit Ţiriac Bank.
Şi analistul economic Aurelian Dochia apreciază că evoluţia pozitivă se datorează faptului că indicatorii macroeconomici au confirmat creşterea economică, care este chiar mai mare decât era aşteptat, aceasta fiind cea mai mare schimbare din ultima vreme.
Percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbunătăţit continuu ca urmare a semnalelor de redresare a economiei şi costurile la care se împrumută statul au coborât la minime istorice. România a reuşit să facă în acest an un salt important în topul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a urcat şi în clasamentul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri, realizat de Banca Mondială.
De cealaltă parte, investiţiile străine sunt în declin, construcţiile se prăbuşesc, insolvenţele rămân la un nivel ridicat, deşi au început să scadă, povara creditelor apasă încă greu pe umerii românilor, iar antreprenorii, plini de neîncredere după anii de criză, aşteaptă în continuare măsuri care să încurajeze mediul de afaceri şi să stimuleze creşterea economică. „Cred că îmbunătăţirea indicatorului este mai degrabă o corecţie faţă de exerciţiul anterior. A fost o perioadă de cădere, iar acum, în lipsa unor informaţii negative, a existat o revenire. Faţă de începutul anului, indicatorul este tot în teritoriu negativ. Cred că în luna decembrie vor fi modificări mai mari, având în vedere criza din Rusia“, a spus Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România.
Creşterea indicelui CFA vine după cinci luni de pesimism din partea analiştilor. Deşi primele cinci luni ale anului au fost în general optimiste, indicele crescând de la o lună la alta cu excepţia lunii februarie, următoarele cinci au anulat încrederea manifestată de analişti cu privire la economia autohtonă. Astfel, după ce în luna mai indicatorul CFA a atins maximul istoric, luna iunie a adus o inversare a tendinţei de creştere. Cele mai pronunţate scăderi au fost în lunile iulie şi august. În noiembrie componenta care reflectă percepţia cu privire la condiţiile curente a fost de 42,2, în creştere cu două puncte faţă de luna trecută, iar indicele anticipaţiilor a urcat cu 5,2 puncte şi a ajuns la 53,6.
Cu toate că majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, mediul de afaceri nu a resimţit încă la nivelul propriilor afaceri avântul economiei din statistici şi nici populaţia nu simte o îmbunătăţire a nivelului de trai. Potrivit raportului care detaliază sondajul CFA, analiştii au o percepţie negativă despre mediul de business şi piaţa muncii în România şi nu aşteaptă îmbunătăţiri în următoarele 12 luni. În privinţa condiţiilor macroeconomice la nivel global în următorul an, aşteptările sunt tot negative. Pe de altă parte, veniturile sunt aşteptate să crească.
Totodată, analiştii se aşteaptă la deprecierea leului în următoarele 12 luni, estimând un curs mediu de 4,48 lei/euro. În următoarele şase luni, aceştia estimează, în medie, un curs de 4,46. Pe parcursul lunii decembrie deprecierea leului a fost de aproape 1%, iar cursul a atins maximul ultimelor opt luni, de 4,48 lei/euro, pe fondul aversiunii crescute la risc a investitorilor.
Pentru perioada următoare sunt foarte importante creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, având în vedere dependenţa economiei de capitalul extern.
România rămâne dependentă de zona euro, iar economia acestei regiuni se confruntă cu redresare anemică şi cu probabilitatea de a se contracta anul viitor.
Ce previziuni au făcut analiştii de la CFA pentru 2015 la CFA Annual Forecast Dinner
Economia ar putea înregistra anul viitor o creştere cuprinsă între 2 şi 2,5%, inflaţia anuală s-ar putea situa în acelaşi interval, de 2-2,5%, iar cursul de schimb leu/euro se poate poziţiona la finele anului 2015 în coridorul 4,4 - 4,5 lei/euro, în apropierea nivelului actual, potrivit estimărilor majorităţii participanţilor la evenimentul din noiembrie CFA Annual Forecast Dinner. Previziunile participanţilor la eveniment reflectă un an 2015 aflat în general sub semnul stabilităţii economice şi care ar putea fi caracterizat, în linii mari, de menţinerea condiţiilor actuale de piaţă. Comisia Europeană a revizuit prognoza privind avansul PIB în 2014 la 2%, iar pentru 2015 anticipează o creştere de 2,4%. În ceea ce priveşte inflaţia, BNR a redus prognoza privind inflaţia în acest an de la 2,2% la 1,5% şi de la 3% la 2,2% în 2015. Clasa de active care ar putea genera cele mai bune randamente în anul 2015 pentru investitori este reprezentată de acţiuni, în opinia a mai mult de jumătate dintre participanţii la eveniment. De asemenea, aceştia consideră ca indicele BET va înregistra o creştere de 0-10%, chiar 10% - 20% YoY, la sfârşitul anului 2015. A doua clasă de active care ar putea să performeze în 2015, potrivit votului a un sfert dintre analişti, este cea care cuprinde sectorul imobiliar, o creştere economică pozitivă fiind propice acestui sector care în ultimii ani a avut o contribuţie redusă la creşterea PIB ca urmare a crizei financiare şi reducerii numărului de proiecte, precum şi a apetitului pentru investiţii. În ceea ce priveşte evoluţia randamentelor pentru titlurile de stat româneşti, specialiştii nu se aşteaptă la modificări spectaculoase faţă de momentul curent, pentru emisiunile cu maturitatea de cinci ani existând în continuare potenţial de creştere a preţurilor, dar într-un ritm mai puţin accelerat faţă de ultimii doi ani. Comunitatea românească a profesioniştilor în domeniul financiar s-a îmbogăţit în acest an cu 20 de noi absolvenţi ai celor trei examene pentru obţinerea diplomei de Chartered Financial Analyst (CFA), o certificare prestigioasă a analiştilor în domeniul financiar administrată de CFA Institute SUA.
