Miercuri 4 aprilie 2018, Consiliul de Administraţie al BNR are o nouă şedinţă de politică monetară în care trebuie să decidă dacă creşte sau nu dobânda de referinţă sau care sunt alte măsuri care să ducă la temperarea creşterii inflaţiei.
Indiferent de decizia Consiliului, toate lucrurile se vor sparge direct în capul guvernatorului Mugur Isărescu.
Dacă BNR creşte dobânda de la 2,25% la 2,5%, pentru a treia oară în acest an, din trei şedinţe, în încercarea de a tempera creşterea inflaţiei (în februarie a fost 4,7%), toată lumea va sări în aer pentru că vor creşte dobânzile la lei, ceea ce înseamnă că statul va plăti mai mult când va vinde către investitori titluri de stat pentru finanţarea bugetului sau că, inevitabil, şi pe piaţa interbancară, ROBOR-ul, indicatorul de referinţă pentru credite, va creşte şi el, după trei luni în care a stat la 2,05% - 2,09% (ROBOR la trei luni).
Analiştii susţin că pentru a ţine în frâu creşterea preţurilor şi a duce inflaţia la 3%, BNR trebuie să majoreze dobânda de politică monetară la 3,25% - 3,5%, ceea ce se va vedea în rata lunară pe care trebuie s-o plătească oamenii şi companiile la bancă.
Dacă BNR nu creşte dobânda, s-ar putea ca readucerea inflaţiei spre 3% de la 4,7% - 5%, cât este estimat maximul, să fie mai greu de realizat, ceea ce va induce un fior periculos în societate, în economie şi în cadrul partidului de guvernământ, PSD.
Dacă inflaţia nu scade, şi asta repede, economia şi businessul se vor duce acolo unde este inflaţia, ceea ce în final va accentua şi mai mult creşterea preţurilor şi va duce în cele din urmă la o creştere a dobânzilor mai abruptă şi mai dintr-o dată, care va lăsa senzaţia că lucrurile au scăpat de sub control.
Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu i-au transmis acum trei săptămâni o scrisoare guvernatorului în care i-au cerut explicaţii privind creşterea inflaţiei şi creşterea dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 2,25% în numai două şedinţe de politică monetară de la începutul anului. (UPDATE: Tăriceanu spune că nu a semnat scrisoarea).
Conform scrisorii şi a corelaţiilor analiştilor PSD, BNR nu ar fi trebuit să majoreze dobânda de politică monetară atât de rapid, având în vedere că Banca Centrală Europeană nu a operat nicio creştere până în prezent (inflaţia din Europa nu a crescut peste aşteptări, ci dimpotrivă), şi aproape nicio altă bancă centrală din regiune.
În aceste condiţii, întrebarea lui Liviu Dragnea a fost de ce BNR a majorat dobânda, care a avut ca reacţie imediată creşterea dobânzilor pe piaţa bancară, ceea ce a dus la plata unor dobânzi mai mari de către companii, persoane fizice şi bugetul de stat.
BNR este responsabilă, conform statutului, de stabilitatea preţurilor, iar creşterea inflaţiei, extrem de rapidă şi abruptă (de la zero în prima jumătate a lui 2017 la aproape 5% în numai şase luni este foarte mult), pare să fie nejustificată, ceea ce înseamnă că BNR nu şi-a făcut treaba, a lăsat să se înţeleagă scrisoarea lui Liviu Dragnea.
La remarca preşedintelui Klaus Iohannis de la întâlnirea cu premierul şi ministrul Muncii că creşterea inflaţiei anulează creşterile salariale promise de PSD prin programul de guvernare, Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, l-a trimis pe preşedinte la BNR să discute despre inflaţie.
Dragnea este nervos pe Isărescu şi BNR că nu sprijină, cel puţin declarativ, programul de guvernare, ci dimpotrivă.
Conducerea BNR avertizează continuu despre creşterile salariale bugetare, despre lipsa investiţiilor făcute de stat care afectează infrastructura şi economia, despre derapajele fiscale ale guvernării, despre tensiunile de pe piaţa forţei de muncă (salariile la stat au ajuns mai mari decât în sectorul privat şi atunci toată lumea vrea să se ducă la stat, ceea ce lasă un gol pe piaţă pentru sectorul privat, care are nevoie de forţă de muncă), ceea ce le dă apă la moară criticilor lui Dragnea şi a programului de guvernare.
Creşterea inflaţiei din ultimele luni este pusă de analişti pe seama politicilor guvernului de creştere a salariilor, de scădere a taxelor, de încurajare a consumului, care a fost satisfăcut mai mult de importuri şi mai puţin pe seama politicilor BNR.
Dragnea a arătat direct că nu mai înghite acest lucru din partea BNR prin faptul că a cerut parlamentarilor PSD să nu participe la audierea conducerii Băncii Naţionale în comisia de specialitate din Senat.
Isărescu şi ceilalţi opt membri ai Consiliului de Administraţie al BNR, care au venit pentru prima dată împreună la o audiere, s-au trezit că dau explicaţii despre inflaţie, despre creşterea dobânzilor, despre aur în faţa a numai trei senatori, dintre care doi s-au certat între ei, Florin Câţu, PNL, preşedintele Comisiei şi fost economist la ING acum câţiva ani, şi Daniel Zamfir, fost PNL, dat afară din partid săptămâna trecută, fostul preşedinte al Comisiei.
Prin faptul că nu a trimis parlamentarii PSD şi ALDE la audiere, Dragnea i-a arătat direct lui Isărescu că nu se joacă.
Şi de ce nu, i-a spus voalat lui Isărescu prin explicaţia dată de ce nu au participat la audiere parlamentarii PSD, că cei 28 de ani la conducerea BNR poate sunt deja prea mulţi.
Daniel Zamfir, parlamentarul care a răvăşit liniştea sistemului bancar şi cumetria istorică dintre bancheri şi politicieni (mulţi dintre ei au afaceri şi au luat credite) prin Legea dării în plată, prin propunerea legislativă de convertire a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, propune acum schimbarea legii şi statutului BNR, prin modificarea unor paragrafe care să aducă posibilitatea unei răspunderi mai mari conducerii şi directorilor din BNR în cazul în care unele decizii sunt contestate în justiţie, iar cei care înaintează procesele au câştig de cauză.
Poate Daniel Zamfir vrea să propună şi ceva schimbări în conducerea BNR, care pot să obţină imediat votul PSD şi ALDE (încă nu se ştie de ce parte a baricadei se află Călin Popescu-Tăriceanu în privinţa BNR).
După toate episoadele cu franci elveţieni, cu recuperatorii de credite, cu aroganţa băncilor, nu ştiu dacă BNR, guvernatorul Isărescu, nu mai au aceeaşi favorabilitate.
Multă lume mizează că Isărescu şi BNR au susţinere externă puternică, Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană, pieţele financiare externe, ceea ce înseamnă că şansele lui Dragnea de a-l ataca direct pe guvernatorul BNR sunt sortite eşecului.
Să nu uităm că Dragnea l-a schimbat fără probleme pe Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, deşi acesta, fost preşedinte al ING Bank Romania şi cu bune relaţii în afară, a fost susţinut de Uniunea Europeană.
Dragnea a schimbat doi prim miniştri fără probleme, iar noul premier, noul guvern Dăncilă, PSD şi cu ALDE la căruţă sunt cu el „până la capăt”.
Liderul PSD nu va ţine cont de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană, dacă Isărescu va continua să critice programul de guvernare şi derapajele induse macro induse de acesta.
Dragnea are de partea lui pe toţi cei cărora le-a majorat salariile, fie la stat (1,2 milioane de oameni), fie în sectorul privat, prin creşterea salariului minim (cel puţin un milion de oameni), şi pe cei 900.000 care trăiesc din chirii şi au o fiscalitate de vis, plus cei 200.000 – 300.000 de români care au luat credite bancare şi care au fost afectaţi de creşterea francului elveţian şi chiar de euro, care sunt împotriva băncilor şi a BNR.
Opoziţia, fiind atât de slabă, nici nu contează în această ecuaţie.
Dacă Dragnea îl bagă în corzi pe Isărescu, cea mai tare nucă în care mulţi şi-au rupt dinţii, arată că el conduce România, deşi nu este nici la Palatul Victoria, nici la Cotroceni.
Indiferent de decizia BNR de miercuri, Isărescu va simţi cuţitul lui Dragnea.
