Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 300 de milioane de lei prin obligaţiuni pe doi ani, exact cât şi-a propus, la un randament de 6,1%, în creştere faţă de cel acceptat în luna iulie pentru titluri cu aceeaşi scadenţă, când randamentul mediu a fost de 5,98%.
Oferta totală a băncilor a fost de 1,2 miliarde de lei, de patru ori peste valoarea programată, de 300 de milioane de lei.
Statul nu a mai reuşit să plaseze obligaţiuni pe piaţa locală de la jumătatea lunii iulie din cauza presiunilor apărute pe dobânzi. Reacţia Ministerului Finanţelor a fost să se concentreze pe împrumuturi pe termen scurt, de la depozite la certificate de trezorerie. La cele două licitaţii de obligaţiuni de stat programate în august, administratorii datoriei publice au respins ofertele băncilor, considerând randamentele cerute prea ridicate.
În luna septembrie, Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 3,3 miliarde lei din piaţa internă, de peste două ori mai mult decât suma atrasă în august.
Luna trecută, Finanţele au reuşit să împrumute doar 1,4 miliarde lei, mult sub suma planificată, de 2,5 miliarde lei. Suma redusă atrasă în august a venit pe fondul creşterii costurilor de finanţare ca urmare a tensiunilor politice cauzate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, precum şi din cauza reducerii lichidităţii, rezultat al plafonării sumelor din operaţiunile repo.
Ministerul Finanţelor a împrumutat în acest an 42,3 miliarde de lei din piaţa locală. La această sumă se mai adaugă cele 750 de milioane de lei atrase la începutul lunii de pe pieţele externe şi 2,25 miliarde de dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către Banca Naţională, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.
Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când banca centrală a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobândă din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.
Luna aceasta banca centrală a eliminat plafonul la injecţiile de lichiditate prin operaţiuni repo, iar Ministerul Finanţelor a reînceput să găsească bani de la băncile locale la randamente pe care să le considere convenabile.
Concentrarea pe finanţări pe termen scurt nu face decât să complice efortul pe care Trezoreria statului îl va avea de făcut anul viitor, când va avea de acoperit scadenţe de peste 53 de miliarde de lei numai pe baza împrumuturilor trase până în prezent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
