Eveniment

Prima rectificare bugetară pe 2019: Oamenii de afaceri acuză că nu au fost consultaţi în privinţa noilor taxe, iar sindicatele susţin că măsurile anunţate de Finanţe le blochează activitatea

Prima rectificare bugetară pe 2019: Oamenii de afaceri acuză că nu au fost consultaţi în privinţa noilor taxe, iar sindicatele susţin că măsurile anunţate de Finanţe le blochează activitatea

Autor: Iulian Anghel

08.08.2019, 00:07 803

Ministerul de Finanţe sus­ţine că nu are o pro­blemă majoră cu banii şi că transferurile de fon­duri între instituţii s-au făcut în urma constatărilor că unii nu au cheltuit fondurile alocate în prima parte din an. Noile taxe ar fi, de asemenea, ele­mente exogene (nevoia ca populaţia să fie să­nătoasă, în cazul taxei pe băuturile cu zahăr, sau alinierea la accizele UE, în cazul majorării accizelor la ţigarete) şi nu ar avea legătură cu situaţia bugetului. Oa­menii de afaceri vorbesc însă de o „situaţie critică” ce putea fi evitată, dacă alocările iniţiale ţineau seama de realităţi.

„În condiţiile în care mediul de afaceri a avertizat în repetate rânduri cu privire la lipsa de sustenabilitate a exuberanţelor bu­getare, situaţia critică actuală era pre­vizibilă şi putea fi anticipată printr-o alo­care iniţială realistă, prin intervenţii mai timpurii de control al cheltuielilor bu­getare şi prin implementarea planului de inves­tiţii publice care ar fi generat va­loare în eco­nomie”, a arătat ieri Coaliţia pentru Dez­voltarea României, care reu­neşte or­ganizaţii profesionale româneşti şi străine cu afaceri pe piaţa locală.
Ministerul de Finanţe a publicat marţi proiectul primei rectificări bugetare pe 2019, care ar urma să fie discutată şi posibil adop­tată astăzi de guvern. Potrivit proiec­tului, ţinta de deficit bugetar asumată la înce­put de an nu se modifică, iar deficitul cash rămâne la 28,5 miliarde de lei. Doar că datele la şase luni arată că deficitul cash a ajuns la 20 de miliarde de lei, echi­valentul a 2% din PIB. Prin urmare, ca să se menţină în ţinta de deficit, Finanţele mai pot face în următoarele şase luni o datorie nouă de doar 8,5 miliarde de lei, ipoteză în care economiştii nu cred.

În plus au apărut taxe noi despre care Finanţele au vorbit cu doar câteva zile înainte de publicarea proiectului de rectificare. Economiştii spun că ele nu sunt suficiente pentru a petici sacul bugetului, iar oamenii de afaceri s-au arătat deranjaţi că nu au fost consultaţi nici de această dată, nu au fost avertizaţi şi nu li s-a lăsat timp pentru o analiză.

„La nici un an de la unda de şoc creată în economie de OUG 114/2018, guvernul recurge din nou la abaterea de la prin­cipiile şi prevederile privind transparenţa în procesul decizional, prin adoptarea mă­surilor fiscal-bugetare fără derularea în prealabil a studiilor de impact şi a con­sultărilor cu toate părţile implicate, o abor­dare dovedită lipsită de suste­nabilitate şi ineficientă”, arată CDR.

Potrivit sursei citate, introducerea de noi taxe sau creşterea impozitelor nu pot compensa decalajele perpetuate de lipsa de modernizare şi digitalizare a ad­minis­traţiei fiscale, de lipsa măsurilor de creştere a gradului de colectare şi confor­mare voluntară.

Finanţele nu recunosc că au introdus taxe noi din nevoia de bani. În privinţa introducerii taxei pentru băuturile ce conţin zahăr, expunerea de motive din proiectul de modificare a Codului fiscal vorbeşte despre „combaterea obezităţii”, iar, în privinţa majorărilor de accize la ţigarete, despre o posibilă procedură de încălcare a tratatelor pe care Comisia Euro­peană ar putea-o deschide împotriva Ro­mâniei, dacă nu s-ar majora acciza. Dar nimeni nu crede în îngrijorările guvernului cu privire la sănătatea populaţiei, de vreme ce Finanţele au tăiat chiar de la Ministerul Sănătăţii 400 de milioane de lei şi aşteaptă în plus 500 de milioane de lei din noile taxe. Astfel, includerea tichetelor cadou acordate în legătură cu o activitate de­pen­dentă (venituri din salarii şi asi­mi­late salariilor) în baza de calcul al con­tri­buţiilor sociale obligatorii, CAS, CASS şi CAM, ar urma să aducă bu­ge­tului 22 mil. lei, creşterea nivelului accizei totale pentru ţi­garete, 161,7 mil. lei, iar intro­ducerea bău­turilor răcoritoare cu un con­ţinut ri­dicat de zaharuri în sfera pro­du­selor su­puse accizelor nearmonizate, 320 mil. lei.

De asemenea, taxa bancară care nu fusese bugetată în legea bugetului - ar urma să aducă, potrivit proiectului rectificării, 300 mil. lei.

Oamenii de afaceri mai acuză tăieri de fonduri în domeniile cheie pentru economie unde România înregistrează decalaje majore faţă de media UE: transporturi, educaţie, agricultură – „domenii care necesită investiţii publice însemnate, denotă o lipsă de corelare între direcţiile strategice de dezvoltare şi planificarea bugetară precum şi lipsa capacităţii de implementare a unor proiecte complexe de investiţii”.


Proteste în administraţie şi educaţie

Deşi adminstraţia locală a primit o alocare suplimentară imediată de 1,5 mld. lei, primarii rămân nemulţumiţi. Primarul Emil Boc a susţinut, citat de Mediafax, că oraşul Cluj-Napoca este „pierzător net” la bugetul local la actuala rectificare, în condiţiile în care, numai la cota defalcată din impozitul pe venit, în loc de 40 de milioane de lei s-au primit doar 12 milioane de lei, transmite.

Sindicatele din educaţie critică şi ele proiectul rectificării pentru că el impune o reducere a ritmului angajărilor în administraţie.

„Guvernul României propune îngheţarea ocupării posturilor pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic, prin formula de angajare de 1 post scos la concurs pentru 3 neocupate. În cele peste 6.500 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, deficitul de angajaţi este foarte mare pentru aceste categorii de angajaţi; în cea mai mare parte a acestor şcoli există un număr redus de posturi, cu mult sub normativele care se impun pentru o funcţionare normală a acestora”, arată Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret.

AFACERI DE LA ZERO