În ultima săptămână de dinaintea alegerilor locale, în cursa pentru Primăria Generală a Bucureştiului au rămas în ring 13 candidaţi, dar numai trei dintre ei contează şi au fost vizibili - doi candidaţi ai principalelor partide care-şi dispută puterea, Gabriela Firea (PSD) şi Cătălin Predoiu (PNL), şi un independent, Nicuşor Dan.
De ce se bat atâţia oameni pentru o funcţie care nu este remunerată (deocamdată) cu cine ştie ce bani? – din declaraţia de avere a fostului edil Sorin Oprescu reiese că el a câştigat lunar din salariu 6.500 de lei.
Întotdeauna bătălia pentru Bucureşti a atras atenţia pentru că vorbim despre principalul oraş al ţării, care implică sute de mii de voturi, prin urmare este un megasondaj în perspectiva alegerilor generale care se ţin în acelaşi an cu cele locale.
Nu în ultimul rând, lupta este pentru administrarea unei averi municipale de 800 de milioane – un miliard de euro anual, cât înseamnă bugetul propriu anual al municipiului Bucureşti, un oraş care evoluează însă foarte încet pe partea de administrare.
Afacerile private sunt cele care împing oraşul înainte, dar afacerile private de sute de milioane de euro – dezvoltări imobiliare, pentru birouri sau locuire, megamalluri – toate acestea au nevoie de aprobările municpalităţii, prin urmare interesul de a avea pâinea şi cuţitul şi aici este major.
Bucureştiul şi-a modernizat într-un deceniu principalele bulevarde cu bani din împrumuturi, dar în privinţa altor construcţii inginereşti – poduri, pasaje – lucrurile merg foarte greu. În 2005, fostul primar PD Adriean Videanu a luat un împrumut de 500 mil. euro care, între altele, i-a permis să ridice Pasajul Basarab. Împrumutul plătit într-o singură tranşă a ajuns la maturitate în vara trecută şi a fost rostogolit printr-un nou împrumut de 2,2 mld. lei, cu maturităţi de trei, cinci şi şapte ani, ceea ce permite municipalităţii să rămână cu un grad de îndatorare redus, cu mult sub ceea ce permite legea – maximum 30% din veniturile anuale. Asta înseamnă că, pe lângă ceea are asigurat din venituri proprii, Primăria Generală îşi poate permite noi împrumuturi, bani cu care să fie începute noi investiţii. Pentru că, pe măsură ce banii au fost mai puţini, şi investiţiile au fost mai mici – de la 400 mil. euro în 2008 la sub 200 mil. euro în următorii ani, pentru ca, anul acesta, cheltuielile de investiţii bugetate să fie prevăzute la 180 mil. euro. Dar oricum ar fi, aceste împrumuturi sunt plătite, până la urmă, tot din banii contribuabililor – iată deci un motiv serios ca alegătorii să fie interesaţi de cine va fi viitorul primar.
Banii municipiului Bucureşti vin în proporţie de 85% din impozitul pe salariile celor care lucrează în Capitală. 3,3 miliarde de lei, din totalul bugetului local estimat la 3,9 miliarde de lei, ar urma să provină în acest an din această sursă, în condiţiile în care impozitele şi taxele pe proprietate sunt venituri la bugetul primăriilor de sectoare. Se întâmplă aşa pentru că legea finanţelor publice locale stipulează că 77% din impozitul pe venit se repartizează bugetelor locale. Rezultă, prin urmare, că o administraţie va fi cu atât mai bogată cu cât pe raza ei există mai mulţi angajaţi. Pentru Bucureşti, cota de 77% din impozitul pe venit se repartizează astfel: 22,5% la bugetele locale ale sectoarelor; 44,5% la bugetul local al municipiului Bucureşti; 10% într-un cont distinct, destinat echilibrării bugetelor locale ale sectoarelor şi al Primăriei Generale.
