Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), aflată în subordinea municipalităţii, au acuzat ieri ELCEN, companie care livrează 90% din căldura oraşului, că ţine Bucureştiul „captiv“, respectiv că a încasat ilegal de la consumatori sume „de ordinul miliardelor de lei“ în ultimii zece ani.
Primarul Capitalei Sorin Oprescu şi preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET Gabriel Dumitraşcu au susţinut ieri, separat, conferinţe de presă în care au atras atenţia asupra posibilităţii creşterii din toamnă a preţului căldurii şi a situaţiei „grave“ a sistemului public de distribuţie a căldurii.
„Discutăm de o problemă extrem de gravă, de interes public major, şi vreau să trag un sever semnal de alarmă că situaţia nu mai poate fi amânată şi nici tolerată“, a declarat Oprescu.
Oprescu s-a revoltat împotriva monopolului pe care ELCEN, companie controlată de Ministerul Energiei, îl are în ce priveşte producţia de energie termică în Bucureşti, susţinând că „face practic oraşul captiv“. Dumitraşcu a ameninţat că RADET va da în judecată ELCEN întrucât există suspiciuni că producătorul de energie electrică şi termică practică o subvenţie încrucişată, ceea ce este ilegal.
În timp ce Oprescu a evocat posibilitatea ca din toamnă preţul agentului termic să crească necontrolat, Dumitraşcu a reiterat avertizarea că la iarnă o mare parte a locuitorilor din Bucureşti riscă să rămână fără apă caldă şi căldură, întrucât reţelele termice sunt în pragul colapsului din cauză că nu există bani pentru investiţii şi reparaţii.
„Situaţia este gravă. Peste 40% din cei 300 kilometri de reţea primară prezintă risc ridicat de accidente majore“, a spus Dumitraşcu.
Erodarea reţelelor de energie termică din Bucureşti nu este un fenomen recent. RADET a prezentat un document din care reiese că, în ultimii patru ani, investiţiile cerute Primăriei au fost aprobate în procentaje minuscule. Spre exemplu, anul trecut RADET a cerut Primăriei fonduri de 198,6 mil. lei pentru investiţii, din care PMB a probat doar 28 mil. lei şi a alocat efectiv 4,4 mil lei. Potrivit RADET, 68% din cei aproape 700 kilometri de conducte primare de transport a agentului termic au o vechime mai mare de 25 de ani, în timp ce doar 109 kilometri (10,9% din total) au o vechime mai mică de zece ani.
„RADET a cerut în acest an 10 mil. lei pentru investiţii urgente în reţeaua termică, a primit puţin peste un sfert, bani cu care a început mai puţin de jumătate din investiţiile urgente“, a spus Dumitraşcu.
ELCEN a pus poprire pe conturile RADET, astfel că banii pe care regia îi încasează de la consumatori trec automat în conturile producătorului de energie electrică şi termică.
Speranţa lui Oprescu în rezolvarea problemei datoriilor RADET este realizarea fuziunii Regiei cu ELCEN, proiect pe care guvernul l-a aprobat la 27 martie 2014. Totuşi, proiectul nu pare să aibă o prea mare susţinere din partea Ministerului Energiei, care ia în calcul alte variante, precum intrarea în insolvenţă a RADET, situaţie în care Primăria ar fi obligată să îşi constituie un serviciu propriu de utilitate publică prin care să gestioneze alimentarea cu energie termică. O altă variantă este ca ELCEN să fuzioneze cu RADET sub autoritatea Ministerului Energiei, care ulterior să vândă Primăriei Bucureşti pachetul majoritar de acţiuni.
Potrivit lui Dumitraşcu, RADET trebuie să rămână în portofoliul administraţiei locale, pentru că „nu trebuie să mai îmbogăţim nişte băieţi deştepţi“.
RADET a avut anul trecut pierderi de 320,1 mil. lei (în creştere cu aproape 11% comparativ cu rezultatul negativ de 289,4 mil. lei din 2013). Regia a raportat anul trecut afaceri de 1,07 mld. lei, mai mici cu 4% faţă de în 2013.
Cifra de afaceri a ELCEN a scăzut în 2014 cu 3%, de la 1,68 mld. lei la 1,62 mld. lei, dar profitul net al companiei a crescut de 2,6 ori, la 134,5 mil. lei. În 2013 ELCEN a înregistrat un profit net de 51,5 mil, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.
