Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, cere intrarea STB în insolvenţă, susţinând că operatorul de transport public se află într-un „faliment nedeclarat” încă din anul 2020.
Edilul avertizează că datoriile şi penalităţile acumulate de STB riscă să afecteze întregul buget al Bucureştiului, dar afirmă că intrarea în insolvenţă ar proteja transportul public şi salariile şoferilor şi vatmanilor.
„Din punctul meu de vedere, STB este în insolvenţă nedeclarată din anul 2020”, a transmis Ciprian Ciucu, într-o amplă postare publicată luni.
Primarul general susţine că problemele au început în momentul în care compania nu a mai virat către ANAF TVA-ul, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale reţinute pentru angajaţi.
Potrivit cifrelor prezentate de edil, datoria totală a STB ajunsese în 2025 la aproximativ 1,72 miliarde de lei. Din această sumă, aproape 1,49 miliarde de lei ar reprezenta obligaţii către ANAF, iar peste 400 de milioane de lei ar fi exclusiv penalităţi.
Ciucu afirmă că societatea a fost menţinută artificial în funcţiune prin subvenţii plătite din bugetul Primăriei Capitalei, fără ca problemele structurale să fie rezolvate.
„Nu este un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut”, a susţinut primarul general, care acuză fostele conduceri ale companiei de decizii financiare iresponsabile. prezentate de Ciucu sunt apropiate de cele comunicate recent de directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea.
Acesta a declarat că societatea are datorii de 1,427 miliarde de lei către ANAF şi alte 223,4 milioane de lei către furnizori, adică peste 1,65 miliarde de lei în total. Conducerea STB a anunţat măsuri de reorganizare, digitalizare şi reducere a risipei. actul care ar putea aduce penalităţi de peste un miliard de lei
Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate de primar este litigiul dintre STB şi Electroputere VFU Paşcani, legat de achiziţia a 40 de tramvaie.
Procedura a fost lansată în 2019, iar asocierea condusă de VFU Paşcani a fost desemnată câştigătoare în vara anului 2020. Contractul, cu o valoare iniţială de aproximativ 305 milioane de lei, nu a mai fost însă semnat, iar STB a încercat ulterior să anuleze licitaţia.
Litigiile care au urmat au dus la stabilirea unor penalităţi de 0,1% pe zi, majorate ulterior, printr-o altă decizie, la 0,5% pe zi. La valoarea contractului, procentul de 0,5% înseamnă aproximativ 1,5 milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. timează că penalităţile acumulate în cele două dosare ar putea depăşi 1,02 miliarde de lei, de peste trei ori valoarea iniţială a contractului. Cea mai mare parte a sumei, aproximativ 905 milioane de lei, ar proveni din aplicarea penalităţii de 0,5% pe zi în perioada 5 decembrie 2024 – 20 iulie 2026.
Edilul precizează că o parte dintre sume sunt deja executorii, în timp ce restul au, în opinia sa, potenţialul de a deveni executorii.
A doua cauză a crizei financiare ar fi, potrivit lui Ciprian Ciucu, modul în care funcţionează Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov – TPBI.
Primarul general acuză TPBI că ar fi luat decizii pe criterii politice şi că ar fi aprobat costurile STB în baza unor rapoarte de audit care ar fi inclus cheltuieli fără legătură directă cu serviciul de transport.
Acestea sunt acuzaţiile formulate de edil, fără ca în postarea sa să fie prezentat şi un punct de vedere al TPBI.
Ciucu afirmă că transportul public din localităţile judeţului Ilfov costă aproximativ 230 de milioane de lei anual şi că aproape 90% din această sumă este suportată de Bucureşti. Primarul a criticat şi lipsa unor măsuri pentru eliminarea traseelor care se suprapun, inclusiv pe porţiuni deservite simultan de tramvaie, autobuze şi metrou.
Edilul reclamase şi anterior că Primăria Capitalei plăteşte aproximativ 230 de milioane de lei pe an pentru transportul care deserveşte inclusiv localităţile din Ilfov. acuză angajări politice şi un management lipsit de eficienţă
A treia cauză invocată este managementul defectuos al STB, despre care primarul spune că a fost afectat de politizare şi de teama conducerilor succesive de a lua măsuri care ar fi nemulţumit sindicatele.
Ciucu vorbeşte despre contracte care nu ar avea legătură cu activitatea de transport, lipsa digitalizării, angajări făcute la recomandarea partidelor şi sindicatelor, precum şi un număr prea mare de salariaţi în structurile administrative.
Edilul precizează că eventualele restructurări nu ar trebui să îi afecteze pe şoferi, vatmani şi muncitorii care asigură efectiv funcţionarea transportului public.
Primarul general susţine că STB este unul dintre cei mai ineficienţi operatori de transport public din ţară.
Potrivit datelor prezentate de acesta, biletele şi abonamentele achitate de călători acoperă numai 17-19% din costurile companiei. Restul cheltuielilor sunt suportate prin subvenţii şi alte forme de finanţare din bani publici.
Ciucu compară situaţia cu Varşovia, unde veniturile tarifare ar acoperi aproximativ 30% din costuri, şi cu Parisul, unde proporţia ar ajunge la 37%.
Costul mediu ponderat pentru un kilometru parcurs în Bucureşti ar fi de 16,69 lei, cu aproximativ 25-27% mai mare decât în Cluj-Napoca, unde ar fi de 12,52 lei.
Diferenţa ar fi şi mai mare în cazul tramvaielor: 27,40 lei pentru fiecare kilometru parcurs în Bucureşti, comparativ cu 19,50 lei în Cluj-Napoca, 19,65 lei în Oradea şi 20,87 lei în Craiova.
Ciprian Ciucu susţine că pomparea anuală a unor noi miliarde de lei din bugetul Capitalei nu mai reprezintă o soluţie şi că insolvenţa este singurul mecanism prin care societatea poate fi reorganizată.
În scenariul prezentat de primar, compania ar urma să intre sub controlul unui administrator judiciar, supravegheat de un judecător-sindic. Administratorul ar putea analiza şi denunţa contractele considerate păguboase şi ar elabora un plan de reorganizare financiară şi operaţională.
Ciucu mai afirmă că procedura ar proteja conturile STB împotriva popririlor şi ar permite ca subvenţiile acordate de Primăria Capitalei să fie folosite cu prioritate pentru salariile curente, carburanţi, energie electrică şi piese de schimb.
Edilul susţine, de asemenea, că un plan de reorganizare aprobat de instanţă ar putea permite restructurarea sau ştergerea unei părţi dintre datoriile istorice.
„Insolvenţa va proteja salariile şoferilor, vatmanilor şi muncitorilor”, a transmis Ciprian Ciucu.
Primarul general cere Consiliului de Administraţie, conducerii executive a STB şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti să ia rapid o decizie, avertizând că acumularea unor noi penalităţi ar putea pune în pericol atât compania, cât şi finanţele întregii Capitale.
