Eveniment

Primele efecte în economie ale dezastrului de la Bac: 35 mil. euro, costul intrării în şomaj a celor 100.000 de liceeni care n-au trecut examenul maturităţii

Primele efecte în economie ale dezastrului de la Bac: 35 mil. euro, costul intrării în şomaj a celor 100.000 de liceeni care n-au trecut examenul maturităţii

Autor: Corina Mirea

11.07.2012, 00:07 821

Angajatorii din economie spun însă că dezastrul de la Bac, înregistrat pentru al doilea an consectiv, va avea consecinţe mult mai grave, având în vedere că firmele nu vor mai avea o bază de candidaţi bine pregătiţi atunci când vor da drumul la recrutări.

"Pot spune că în ceea ce priveşte examenul de bacalaureat sunt de două ori trist - odată pentru că există un procent foarte scăzut al celor care au reuşit să absolve (iar asta spune mult despre întreg sistemul din România), iar a doua oară pentru că numărul celor care nu au promovat este foarte mare", a spus Constantin Stroe, vicepreşedinte al Automobile Dacia, companie care are aproape 13.700 de angajaţi pe piaţa locală.

De asemenea, el a precizat că bazinul forţei de muncă din care angajatorii vor fi nevoiţi să recruteze în viitor se va micşora simţitor.

"În curând, ei nu vor mai avea de unde să recruteze oameni care să fie cât de cât pregătiţi pentru poziţiile vacante", a explicat Stroe.

Şi Liviu Drăgan, general manager al TotalSoft, unul dintre cei mai mari producători de aplicaţii software de pe piaţa locală, spune că mediul economic şi angajatorii vor fi puternic afectaţi de rezultatul bacalaureatului, nu neapărat din perspectiva promovabilităţii scăzute, ci din prisma calităţii scăzute a pregătirii absolvenţilor.

"Nu cred că promovabilitatea scăzută este problema principală, ci mai degrabă ceea ce indică ea ar trebui să ne îngrijoreze. Rezultatele arată o foarte slabă pregătire a elevilor. Iar, din moment ce în prezent doar circa 30% din liceeni ajung să se înscrie la facultate, în loc de 70%, atât cât ar fi normal pentru a asigura un potenţial de resurse umane bun, angajatorii vor ajunge să resimtă efectul negativ al situaţiei din învăţă­mântul românesc", a afirmat Drăgan.

Chiar dacă costul indemnizaţiei de şomaj pentru absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat nu reprezintă o sumă foarte mare la nivel individual, specialiştii sunt de părere că orice ban investit care nu poate aduce rezultate eficiente are un impact major negativ asupra economiei.

"Dacă tinerii care nu au promovat examenul de bacalaureat vor decide să se ascundă sub scutul ajutorului de şomaj, economia şi, implicit, piaţa muncii vor cunoaşte un declin şi mai mare. S-au investit mulţi bani în tineri, iar unu din doi elevi a picat. Ceea ce arată că, deşi se spune că nu există suficiente fonduri în sistemul de învăţământ, cele care pot fi alocate acestui sector sunt folosite în mod ineficient", este de părere Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei în guvernul Tăriceanu.

Însă nu toţi angajatorii sunt de părere că rata scăzută a promovabilităţii la bacalaureat va avea un impact semnificativ în economie. Spre exemplu, Melinda Mathe, directorul de resurse umane al SNR Rulmenţi din Sibiu, filiala locală a grupului francez SNR Roulements, este de părere că, dacă din perspectiva persoanei fizice, situaţia poate fi considerată drept îngrijorătoare, însă în ceea ce priveşte companiile, promovabilitatea scăzută nu le va putea afecta activitatea.

"Din perspectiva angajatorului, nu cred că asistăm la o influenţă vizibilă a rezultatelor dezastruoase de la bacalaureat", a spus Mathe, care coordonează activităţile de resurse umane pentru mai mult 600 de angajaţi.

Din punctul de vedere al soluţiilor de redresare a educaţiei, angajatorii spun că sistemul din prezent ar trebui îmbunătăţit.

"Cred că pe viitor ar trebui să se reconsidere refomarea sistemului de învăţământ şi să se reînfiinţeze şcolile postliceale şi profesionale, în aşa fel încât tinerii să fie bine pregătiţi pentru meseriile care se cer acum pe piaţa muncii", a explicat Constantin Stroe.

De aceeaşi părere este şi Liviu Drăgan, care consideră că nu tinerii sunt mai puţin pregătiţi sau profesorii mai delăsători anul acesta, ci că sistemul de învăţământ nu oferă un cadru potrivit dezvoltării adecvate a elevilor.

"Elevii nu sunt mai proşti, iar profesorii nu au devenit mai nemotivaţi decât anul trecut, altele sunt problemele majore care ar trebui să se rezolve pentru a se remedia lucrul acesta, iar statul este cel care ar trebui să intervină în acest sens", a spus Drăgan.

Unii analişti spuneau încă de anul trecut că preţul pe care îl va plăti România din cauza eşecului de la bacalaureat ar putea reprezenta "procente din PIB".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO