• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
Eveniment

Primele evaluări privind daunele economice ale războiului din Ucraina şi ale crizei energetice: Deficitul bugetar a crescut doar în martie cu 65% (an/an) şi a ajuns la 16 miliarde lei. Guvernul a redus puternic prognoza de creştere economică. La rubrica PNRR, din 4 mld. euro care ar fi intrat, nu a fost cheltuit niciun euro

Primele evaluări privind daunele economice ale războiului din Ucraina şi ale crizei energetice: Deficitul bugetar a crescut doar în martie cu 65% (an/an) şi a ajuns la 16 miliarde lei. Guvernul a redus puternic prognoza de creştere economică. La rubrica PNRR, din 4 mld. euro care ar fi intrat, nu a fost cheltuit niciun euro

Aurelian Dochia, analist financiar: Este foarte evident că este doar începutul deteriorării finanţelor publice, pentru că au fost luate în ultima vreme o serie de măsuri care afectează veniturile bugetare în mod drastic pentru tot anul 2022 şi poate şi dincolo, în condiţiile în care cheltuielile trebuie să crească. Sunt obligaţii care au apărut în legătură cu criză din Ucraina, refugiaţii şi aşa mai departe.

Autor: Răzvan Botea

01.05.2022, 00:07 2863

În execuţia bugetară a apărut o rubrică nouă, aferentă cheltuirii banilor din PNRR, dar rubrica este goală, semn că niciun euro din cele 4 miliarde de euro care ar fi intrat, cum spun autorităţile,  în conturile României în 2021 şi începutul lui 2022  nu a fost cheltuit.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut cu 65% în martie faţă de cât era în primele două luni din an şi a ajuns la aproape 16 miliarde de lei, adică 1,19% din PIB. Creşterea deficitului bugetar a venit pe fondul încetinirii veniturilor la bugetul de stat: dacă la două luni veniturile creşteau cu 28%, la 3 luni din an creşterea s-a redus la +21%. În aceeaşi vreme, cheltuielile au accelerat, arată execuţia bugetară.

„Este foarte evident că este doar începutul deteriorării finanţelor publice, pentru că au fost luate în ultima vreme o serie de măsuri care afectează veniturile bugetare în mod drastic pentru tot anul 2022 şi poate şi dincolo, în condiţiile în care cheltuielile trebuie să crească. Sunt obligaţii care au apărut în legătură cu criză din Ucraina, refugiaţii şi aşa mai departe”, comentează datele Aurelian Dochia, analist financiar.

Joi, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat noile aşteptări pentru evoluţia economiei României în 2022. Astfel, în termeni reali, economia va creşte cu 2,9%, faţă de 4,6%, cât era prognoza pe care a fost construit bugetul de stat. Cu toate acestea, PIB în termeni nominali (pe care se bazează şi evoluţia veniturilor la bugetul de stat) ajunge la 1.328 mld. de lei, în creştere faţă de prognoza iniţială, de 1.317 mld. lei.

Noua prognoză a guvernului rămâne una dintre cele mai optimiste din piaţă. Deşi economiştii sunt de părere că, în ciuda războiului şi inflaţiei, economia nu va intra în recesiune, avansul pe care îl văd aceştia este de până la 2,5% în 2022, unele prognoze de creştere fiind şi de sub 1%. Impactul războiului este încă în analiză, dar legăturile comerciale ale României cu Rusia şi Ucraina arată că, cel puţin pe partea de exporturi, impactul este limitat.

Cu un lucru este însă toată lumea de acord: inflaţia continuă creştere şi trece de două cifre în 2022. Astfel, ce statul pierde la venituri din încetinirea economiei, câştigă prin inflaţie, pentru că preţuri mai mari înseamnă, în primul rând, venituri mai mari la bugetul de stat din TVA.

Pentru creşterea economică din 2022, dar şi din 2023, guvernul şi economiştii spun că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă una dintre cele mai importante ancore. Totuşi, la mai bine de 3 luni, de când au intrat aproape 4 miliarde de euro în conturile României din PNRR, niciun euro nu a fost cheltuit, arată chiar execuţia bugetară publicată de Ministerul de Finanţe.

„Spuneam acum aproape o lună că banii din PNRR, avansurile din granturi şi o parte din împrumuturi, undeva la 3,9 mi­liarde de euro, stau în BNR aşteptând să fie utilizaţi. Mai mult, date fiind dobânzile negative la euro, se percepe şi dobândă. Ca multe alte oportunităţi, există riscul ca România să rateze cu brio şi atragerea acestor bani europeni din cauza lipsei reformelor şi a birocraţiei”, a spus Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat la Finanţe.

Per ansamblu, execuţia bugetului general consolidat s-a deteriorat puternic în martie. Veniturile statului au încetinit, în vreme ce cheltuielile au avansat. Astfel, potrivit documentului publicat de Finanţe, veniturile statului din impozitul pe profit au scăzut cu 74% an/an în T1/2022. În aceeaşi vreme însă, încasările din TVA au crescut cu aproape 40%, până la 24 de mld. de lei, în vreme ce din contribuţii sociale – pensii şi asigurări de sănătate – statul a încasat 33 de mld. de lei, plus 9% an/an în T1/2022.

Cheltuielile totale au crescut cu 19%, până la 120 de mld. de lei. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la dobânzi: plus 61% an/an, până la aproape 6 mld. de lei în primele trei luni din 2022. Cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat, însă, au scăzut cu 15%, de la 4,5 mld. de lei în T1/2021, la 3,9 mld. de lei în T1/2022.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9464
Azi: 4.6905
Diferență: -0,3463
Ieri: 4.7068
Azi: 5.7699
Diferență: 0,4055
Ieri: 5.7466
Azi: 4.8974
Diferență: 0,5585
Ieri: 4.8702