Primul proiect din educaţie finanţat prin PNRR este în derulare: şcolile pot obţine granturi de până la 200.000 de euro pentru reducerea abandonului şcolar. Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie are o valoare de 543 de milioane de euro, fonduri nerambursabile

♦ Simona Tănase, DG România Educată: „Trebuie să avem o nevoie, să o justificăm prin statistici şi rezultate şcolare, primim banii, facem activităţile, justificăm activităţile şi folosirea corectă a banilor potrivit legislaţiei. Până acum sunt 3.700 de intenţii de participare în platformă“ ♦ Radu Szekely, Ministerul Educaţiei: „Trebuie să analizăm factorii care favorizează abandonul şcolar în comunitate, să facem un plan, să îl punem pe hârtie şi să vedem ce poate fi finanţat prin acest proiect“.

Şcolile din România se mai pot înscrie până vineri în programul MATE – Me­canismul de Avertizare Timpurie în Educaţie prin care pot primi granturi de până la 200.000 de euro pentru combaterea abandonului şcolar. MATE are o valoare de 543 mil. euro, fonduri nerambursabile, şi face parte din Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, primul proiect din educaţie finanţat din PNRR.

„În  această dimineaţă (ieri – n.red.) erau peste 3.700 de intenţii de participare în platformă. Probabil, până vineri vom ajunge aproape de 4.000 de solicitări. (...) Vor intra primele pe lista de finanţare şcolile cu grad ridicat de părăsire şi abandon şcolar, urmând să avem minimum 750 de şcoli care vor fi finanţate în anul 2022. Diferenţa până la 2.500, ceea ce noi ne-am asumat faţă de Comisia Europeană, va primi finanţarea în 2023“, a declarat Simona Tănase, director monitorizare şi evaluare în cadrul Direcţiei Ge­ne­rale Ro­mânia Edu­­cată, în cadrul unui eveniment orga­nizat de fundaţia World Vision România şi Mi­nisterul Edu­caţiei.

Autorităţile lo­ca­le au identificat 2.500 de şcoli cu risc me­diu şi crescut de abandon şco­lar în România. În ceea ce pri­veşte cheltuielile pentru care şcolile pot primi gran­turile de până la 200.000 de euro, Si­mo­na Tănase spune că există o varietate de produse şi ser­vicii care pot fi făcute cu aceşti bani. Printre ele sunt şi anga­jarea de consilieri şcolari sau logopezi.

„Sunt foarte multe întrebări pri­vind cheltuielile eligibile. De exemplu, în privinţa autobuzelor nu pot fi cum­părate microbuze, pentru că avem o altă intervenţie în PNRR pentru aceasta, deci trebuie urmărite şi inter­venţiile complementare. Pot fi luaţi specialişti, pot fi luaţi consilierii şcolari. Nu poate fi luat un asistent social, pentru că vorbim doar despre activităţi educaţionale. (...) Poate fi angajat un logoped. Poate fi angajat un profesor de spri­jin, deci pot fi în­­cheiate con­tracte cu timp par­­ţial sau de opt ore, în funcţie de ne­voile şcolii“, a detaliat ea.

Simona Tănase, DG România Educată

Banii vor fi daţi pe an, în funcţie de propunerile de activităţi făcute de şcoli în planul de activităţi. Sumele sunt raportate la costuri per elev, iar Simona Tănase spune că nu puteau da o sumă extrem de mică şcolilor mici şi atunci decizia a fost de a acorda granturi de 100.000 de euro, 150.000 de euro şi 200.000 de euro. Toate şcolile pot intra în program, nu contează numărul de elevi. De asemenea, în perioada de trei ani de derulare a programului se pot face şi reajustări ale planurilor de activităţi ale şcolilor. 

„Trebuie să avem o nevoie, să o justificăm prin statistici şi rezultate şcolare, primim banii, facem activităţile, justificăm activităţile şi folosirea corectă a banilor potrivit legislaţiei şi, în funcţie de aceste lucruri, putem merge mai departe. Vom încerca să creăm mecanisme simple“, a concluzionat Simona Tănase.

Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a punctat că una dintre problemele fundamentale ale învăţământului din România este lipsa de echitate şi că abandonul şcolar este un fenomen care uneori vine din cauze mai profunde ale societăţii şi alteori din relaţia copilului şi a familiei cu şcoala.

„Trebuie să ne uităm prima dată care sunt motivele. Trebuie să analizăm factorii care favorizează abandonul şcolar în comunitate şi apoi facem un plan, îl punem pe hârtie şi vedem ce poate fi finanţat prin acest proiect. Nu trebuie să facem planul de reducere a abandonului şcolar pentru a se potrivi cu programul, ci facem planul la nivelul şcolii şi comunităţii şi vedem ce poate fi finanţat prin program, ce se încadrează aici, ce altceva trebuie făcut şi de unde găsim resursele pentru asta. Vor fi şi alte resurse pe care le putem accesa“, a declarat Szekely în cadrul aceluiaşi eveniment.

Radu Szekely, Ministerul Educaţiei

Secretarul de stat vrea ca fiecare şcoală să analizeze la nivelul comunităţii din care face parte care sunt factorii care favorizează abandonul şcolar şi să se folosească de granturile din acest program pentru a elimina o parte din factorii identificaţi.

„Sunt mulţi copii care provin din medii sărace, defavorizate, pentru care sărăcia şi excluziunea socială sunt un motiv de abandon şcolar, acolo şcoala nu poate interveni singură, dar poate contribui la eliminarea acestor bariere. Poate fi vorba de un program de subvenţii pentru rechizite, pentru ce este necesar, nu neapărat bani direcţi daţi familiei“, a adăugat el.

Sectorul de educaţie din România urmează să beneficieze de şase reforme realizate prin 18 direcţii de investiţii în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având un buget alocat de 3,6 miliarde euro. Reformele vizează educaţia timpurie, reducerea abandonului şcolar, învăţământul dual, digitalizarea educaţiei, asigurarea standardelor de siguranţă şi calitate prietenoase cu mediul şi profesionalizarea managementului şcolilor în condiţiile unei autonomii sporite.