Grupul Edmond de Rothschild se afla în dificultate. Era finalul anului 2015 şi, după luni de turbulenţe, banca privată elveţiană deţinută de o ramură a dinastiei Rothschild se apropia de un acord de ordinul zecilor de milioane de dolari cu Departamentul de Justiţie al SUA, pentru rolul său în a-i ajuta pe americanii foarte bogaţi să-şi ascundă activele, scrie Financial Times.
În culise, directoarea franceză a grupului, Ariane de Rothschild, i-a însărcinat pe Jeffrey Epstein şi pe avocata pe care acesta i-o prezentase, Kathy Ruemmler, să finalizeze acordul.
„45 milioane?”, l-a întrebat de Rothschild pe Epstein într-un schimb de e-mailuri din decembrie 2015. El i-a răspuns că, incluzând un onorariu de 10 milioane de dolari pentru avocaţii implicaţi şi 25 de milioane pentru el, „cred că vei constata că… totul sub 80 este destul de bine”. „Mulţumiri profunde pentru ajutorul tău extraordinar”, a răspuns de Rothschild.
Câteva zile mai târziu, Departamentul de Justiţie al SUA a anunţat un acord de 45 de milioane de dolari cu Edmond de Rothschild.
Rolul esenţial — şi extrem de profitabil — jucat de Epstein în acest acord cu Departamentul de Justiţie este doar un exemplu al legăturilor strânse pe care le-a cultivat cu baroneasa, care se căsătorise în familia Rothschild, dar conducea acum un grup financiar care, în 2024, administra active de 184 de miliarde de franci elveţieni prin diviziile sale de private banking şi administrare de active.
De-a lungul celor şase ani ai relaţiei lor, din 2013 până cu puţin timp înainte de arestarea sa în 2019, Epstein a devenit atât un confident personal, cât şi un consilier-cheie de afaceri, ceea ce i-a oferit o poziţie privilegiată de influenţă în centrul uneia dintre cele mai puternice familii bancare din Europa.
„Ştiu că baroneasa Ariane de Rothschild este FOARTE importantă”, a scris asistenta lui Epstein, Lesley Groff, în 2014.
La Geneva, Edmond de Rothschild ocupă o poziţie distinctă — nici o bancă universală precum UBS, nici un boutique pur, ci o casă de private banking cu istorie, profund înrădăcinată în ecosistemul local de administrare a averilor.
La începutul anului 2015 însă, când Benjamin de Rothschild i-a cedat soţiei sale controlul operaţional al băncii fondate de tatăl său, instituţia se afla în criză.
Ariane de Rothschild a declarat ulterior pentru FT că „nu mi-am propus să fiu director general al Edmond de Rothschild”, insistând că a acceptat funcţia doar pentru a demonstra angajamentul familiei, în calitate de acţionari, în contextul anchetei Departamentului de Justiţie şi al unei restructurări mai ample.
Cu toate acestea, ea discutase mutarea în avans cu Epstein. „Am avut o discuţie lungă cu el [Benjamin]. Acceptă: părăseşte toate consiliile filialelor şi rămâne la holding, Geneva, Paris, eu ca CEO interimar cu un comitet strategic”, a scris de Rothschild în decembrie 2014, cu câteva săptămâni înainte de anunţ.
„Bine”, a răspuns Epstein. „Următoarea discuţie: planul succesoral.”
Benjamin de Rothschild a rămas preşedintele grupului până la moartea sa, în urma unui infarct, în 2021, la vârsta de 57 de ani. Însă, din momentul numirii sale ca preşedinte al comitetului executiv, în ianuarie 2015, a devenit clar că Ariane era cea care conducea grupul.
După obţinerea acordului cu Departamentul de Justiţie, în lunile următoare, de Rothschild a condus eforturile de restructurare a operaţiunilor băncii, a acţionat pentru a-şi consolida puterea internă şi a intentat un proces împotriva vărului soţului său, David de Rothschild, privind dreptul de utilizare a numelui familiei — toate acestea cu Epstein oferind sfaturi din umbră.
În 2023, de Rothschild a descris relaţia sa cu Epstein pentru Wall Street Journal ca fiind una în care i-a solicitat sfatul „în câteva ocazii”. Sutele de e-mailuri şi alte mesaje dintre cei doi, făcute publice ulterior de Departamentul de Justiţie, conturează însă o imagine diferită, în care banchera franceză îi împărtăşea lui Epstein confidenţe personale.
„Am intrat în panică şi mi-e teamă că nu voi fi la înălţimea funcţiei”, i-a scris de Rothschild lui Epstein în februarie 2015, la scurt timp după preluarea conducerii băncii. „Nu trebuie să te ascunzi niciodată de mine, pot să ascult şi să dau sfaturi sau doar să ascult, nu este nimic ce mi-ai putea spune care să mă şocheze”, i-a răspuns el într-un alt mesaj, în mai acelaşi an, ca reacţie la un comentariu despre dificultăţile din căsnicia ei.
Au existat cadouri, vizite şi cine. Au făcut schimb de sfaturi de lifestyle, contacte pentru admiterea fiicei sale la universitate, idei de vacanţă şi fragmente din viaţa de zi cu zi, de la lucruri banale — de Rothschild avea un „om pentru textile” pentru proiectele de tapiţerie ale lui Epstein şi grădinari pe care să i-i recomande — până la cele excentrice. „Cunoşti pe cineva în Cuba care m-ar putea ajuta să cumpăr teren pentru tutun?”, l-a întrebat de Rothschild pe Epstein în 2015.
Ea i-a redirecţionat chiar şi e-mailuri private de la patriarhul ramurii londoneze a familiei, Lord Jacob Rothschild, în plin conflict sensibil privind dreptul de utilizare a numelui familiei în afacerile bancare; mesaje semnate „Cu drag, Jacob”. (Edmond de Rothschild este o entitate separată de Rothschild & Co din Londra şi Paris. Aveau să mai treacă trei ani până când cele trei grupuri au convenit că fiecare trebuie să folosească numele complet.)
