Ministerul de Finanţe a publicat marţi seară proiectul de buget pentru 2023, care arată mai multe pariuri pe care le face guvernul. Proiectul este construit pe creştere economică de 2,8%, în linie cu aşteptările Comisie Europene sau Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Printre coordonatele pe care mai este construit bugetul se află creşterea veniturilor cu un ritm mai accelerat decât inflaţia. La o inflaţie medie anuală de 9,6% şi de 8% la final de an, salariul mediu net lunar ar ajunge la 4.235 lei, adică o creştere de 11,4%. Conform documentelor publicate odată cu legea bugetului statului, venitul salarial real, puterea de cumpărare, ar urma să crească cu 1,4% în 2023, după o scădere de 2% în 2022.
O altă prevedere din documentele citate este schimbarea paradigmei de creştere economică, de la creştere a PIB bazată pe consum, la creştere din investiţii. Miza aici este atragerea de fonduri europene, capitol la care România a fost mereu codaşă.
„Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în special prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+ 6,2%), efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare prudentă a consumului final, sub cea a produsului intern brut, respectiv 2,4%.”
De asemenea, pe partea de formare a PIB, toate sectoarele – industria, agricultura, serviciile etc - vor evita recesiunea economică, mai speră guvernul.
