Eveniment

Pro şi contra creşterii salariului minim. Blocarea salariului minim îi divizează pe protagonişti ca în vremea discuţiilor despre reducerea TVA

Pro şi contra creşterii salariului minim. Blocarea...

Autor: Corina Mirea, Mihaela Pascari

08.12.2015, 00:07 2538

Pe de-o parte, sindicaliştii susţin că îngheţarea creşterii salariului minim brut pe economie nu este echitabilă pentru angajaţii din privat, dat fiind faptul că de reducerea cu cinci procente a contribuţiei la bugetul de asigurări sociale, în toamna trecută, au beneficiat exclusiv patronii, iar pentru sectorul bugetar creşterea salarială a fost deja aplicată.

Cele cinci confederaţii sindicale de la nivel naţional i-au solicitat premierului Dacian Cioloş să convoace de urgenţă Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, pe tema bugetului de stat pe 2016.

Liderii confederaţiilor sindicale „Cartel Alfa“, BNS, CNSLR Frăţia, Meridian şi CSDR spun că au fost surprinşi de anunţul ministrului finan­ţe­lor privind intenţia de îngheţare a salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2016. Aceştia îi transmit premierului că, în mod normal, creşterea economică trebuie să fie distribuită echitabil tuturor, iar acest lucru nu se reflectă în măsurile adoptate prin Codul fiscal, care îi avantajează numai pe deţi­nătorii de capital sau pe cei cu venituri mari.

În lumea afacerilor, pe de altă parte, sunt oameni de business care susţin că o eventuală creştere a salariului minim pe economie nu i-ar fi afectat la nivel de buget, pentru că îşi plătesc angajaţii peste acest nivel - este cazul Fan Courier, cea mai mare companie de curierat de pe plan local.

„Ca firmă nu ne va influenţa în niciun sens creşterea sau stagnarea salariului minim, deoarece noi nu lucrăm la acest nivel. Piaţa ar trebui să fie cea care creşte sau scade salariul minim”, explică Adrian Mihai, fondator al Fan Courier.

Alţi oameni de afaceri care conduc companii unde angajaţii lucrează pe un salariu de bază la nivelul celui minim pe economie au parte astfel de o „gură de oxigen”. Aurica Sereny, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), precizează că industria de fabricare a mobilei a fost afectată de majorarea salariului minim pe economie aplicată în ultimii ani şi că asociaţia a trimis chiar o scrisoare deschisă primului-ministru pentru a atrage atenţia asupra creşterii venitului minim pe economie, coroborată cu cea a majorării costului la materie primă cu peste 50% în ultimii patru ani.

În rândul celor care se opun creşterii salariului minim se află şi  Patronatul Serviciilor Private din România (PSPR). Creşterile justificate, dar rapide, ale salariului minim în perioada 2012-2015 au pus o presiune semnificativă asupra salarizării în sectorul privat, în mod deosebit în domeniul serviciilor, a opinat ieri PSPR.

Din 2005 şi până în luna iulie a acestui an, salariul minim brut pe economie a crescut de 14 ori, în timp ce venitul mediu brut s-a majorat de nouă ori, potrivit datelor de la Ministerul Muncii.

România a ocupat timp de mulţi ani o poziţie codaşă în topul ţărilor cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. Deşi veniturile populaţiei sunt un bun indicator al nivelului de dezvoltare al unei ţări, în mare măsură acest capitol negativ al economiei a făcut ca România să intre pe harta investitorilor din domenii precum IT, outsourcing sau automotive în ultimii ani, industrii care, de la sine, au mai ridicat nivelul salarial de pe plan local. Totuşi, statutul României de ţară cu forţă de muncă ieftină nu s-a schimbat prea mult la nivelul întregii economii, astfel că, după multe presiuni sociale în special, de la începutul anului trecut salariul minim brut pe economie a crescut, în etape, de la 800 de lei pe lună până la 1.050 de lei brut pe lună în iulie 2015. Planul guvernului Ponta era ca salariul minim brut pe economie să crească şi mai mult, până la 1.200 de lei pe lună din ianuarie 2016 până la 1.400 de lei în 2017.

Veniturile românilor au devenit astfel una dintre cele mai aprinse teme de discuţie în mediul de business, în special în industrii precum cea de textile, în industria alimentară, HoReCa sau turism, unde angajaţii sunt plătiţi cel mai adesea la nivelul salariului minim pe economie.

Zilele trecute, la prezentarea bugetului pentru anul 2016, guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloş a spus stop acestei majorări salariale, până la analizarea modului în care va influenţa real mediul de business şi, implicit, economia, mai ales în contextul unei scăderii de TVA la alimente de la 24% la 9%, aplicată din acest an şi al unei noi scăderi de TVA cu patru puncte procentuale planificată tot pentru 1 ianuarie 2016.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels