Potrivit datelor INS, producţia industrială a crescut înseptembrie cu 1% faţă de august şi cu 2,8% comparativ cu aceeaşiperioadă de anul trecut, ca serie ajustată în funcţie de numărul dezile lucrătoare şi sezonalitate.
Analiştii au anticipat o încetinire a dinamicii industriei înultimele luni ale anului ca urmare a deteriorării continue aaşteptărilor agenţilor economici şi a revenirii lente aprincipalilor parteneri comerciali externi ai României.
De când a revenit pe plus, în noiembrie anul trecut, producţiaindustrială a înregistrat oscilaţii ample de la o lună la alta.
După un avans de 7,1% în ianuarie, ritmul s-a atenuat la 1,4% înfebruarie, pentru ca în iunie creşterea anuală a producţieiindustriale să ajungă la 4,7%, comparabilă cu cea din august.
Dacă în prima jumătate a anului industria a fost singurul sectorcare a contribuit pozitiv la dinamica PIB, cu 1,3%, pentrutrimestrul al treilea economiştii au estimat o contribuţie mairedusă.
Ce a influenţat evoluţia industriei
Comparativ cu septembrie 2009, producţia din industriaprelucrătoare s-a majorat cu 4,4%, iar producţia şi furnizarea deenergie electrică şi termică a urcat cu 1,3%, ca serie ajustată înfuncţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
În schimb, industria extractivă a scăzut cu 7%. Pe marile grupeindustriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilorintermediare (Ă8,8%), în industria bunurilor de folosinţăîndelungată (Ă6,9%) şi în industria bunurilor de capital(Ă5,5%).
Industria energetică şi industria bunurilor de uz curent s-auredus cu 2%, respectiv cu 1,1%.
În primele nouă luni ale anului, producţia din industriaprelucrătoare a crescut cu 5,5% ca serie brută şi cu 4,6% ca serieajustată, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electricăşi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a urcat cu 9,4% şi,respectiv, cu 8,6%. Industria extractivă a scăzut cu 7,7% ca seriebrută şi cu 8,3% ca serie ajustată.
O influenţă asupra evoluţiei producţiei industriale a venit şide la efectul de bază, având în vedere scăderile mari de anultrecut.
Ce s-a întâmplat în alte ţări?
Producţia industrială în România şi-a revenit mai bine decât înUngaria, Italia sau Spania.
În august România a avut a cincea creştere a producţieiindustriale din Uniunea Europeană raportat la aceeaşi perioadă aanului trecut, însă cifrele lunare au fost în urma mediei statelormembre, potrivit datelor Eurostat.
Astfel, creşterea de 35,1% a indicatorului înregistrată înRomânia în august comparativ cu aceeaşi lună din 2009 este unadintre cele mai puternice din UE şi depă-şeşte cu mult media de22,6% calculată de Biroul de Statistică al Comisiei Europene pentrucele 22 de state membre care au raportat datele.
Creşteri mai abrupte au fost consemnate în Danemarca (52,9%),Letonia (49,7%), Estonia (38,3%) şi Lituania (35,4%).
Producţia industrială a crescut în august faţă de aceeaşiperioadă a anului trecut în toate ţările care au anunţat evoluţiaindicatorului, însă cele mai slabe cifre au fost raportate dePortugalia (9,2%), Marea Britanie (9,9%) şi Spania (12,6%).
Sub media UE
Raportat la luna iulie, creşterea de 2% înregistrată de Româniareprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de scăderea de 1,6%din luna anterioară, dar este mai slabă decât media UE, de 3,6%.Cele mai puternice creşteri în termeni lunari au fost consemnate deDanemarca (21%), Italia (11,3%) şi Grecia (11,1%), iar cele maiabrupte scăderi în Ungaria (-8,6%), Irlanda (-6,2%) şi Suedia(-5,9%).
Veşti proaste de la construcţii
Volumul lucrărilor de construcţii a coborât cu 15,1% înseptembrie, faţă de aceeaşi lună de anul trecut, ca serie ajustatăîn funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.Scăderea a fost reflectată la lucrările de întreţinere şi reparaţiicurente (20,6%), la cele de construcţii noi (11,6%) şi la lucrărilede reparaţii capitale (5,6%). În primele nouă luni ale anuluivolumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 15,7% ca serieajustată şi cu 16,4% ca serie brută. În perioada menţionată, oscădere a volumului lucrărilor de construcţii, ca serie ajustată, afost înregistrată la lucrările de construcţii noi (-24,3%) şi lalucrările de reparaţii capitale (-13,8%). Pe obiecte deconstrucţii, volumul lucrărilor de construcţii s-a redus cu 35,9%la clădirile rezidenţiale, la construcţiile inginereşti cu 12,7% şicu 0,3% la clădirile nerezidenţiale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
