♦ Lipsesc însă analizele de impact, criteriile clare şi un calendar al reformelor.
Măsurile propuse de noul guvern pentru eficientizarea administraţiei publice centrale şi locale au un accent clar pe reducerea costurilor şi restructurarea personalului. Deşi direcţia este una necesară şi aşteptată de ani de zile, modul în care aceste măsuri sunt formulate ridică mai multe semne de întrebare privind modul în care vor putea fi implementate şi impactul real pe care îl vor avea asupra funcţionalităţii statului.
Ideea reducerii cu 20% a numărului de angajaţi şi a anvelopei salariale din administraţia publică centrală este una despre care s-a discutat foarte mult în spaţiul public în ultima perioadă. Dacă nu este însoţită de o analiză clară a nevoilor fiecărei instituţii şi a sarcinilor reale pe care le are fiecare angajat, această măsură riscă să afecteze oamenii care lucrează cu adevărat în instituţiile statului şi să lase în funcţii posturi de decor sau oamenii puşi în funcţii pe criterii politice. Reducerea cantitativă nu garantează automat eficienţă în aparatul de stat.
De asemenea, introducerea unei salarizări pe bază de performanţă, deşi absolut necesară, este amânată pentru 2027, ceea ce reduce semnificativ forţa de reformă a acestui pachet. Un sistem bazat pe indicatori clari de eficienţă, evaluare anuală reală şi recompensarea rezultatelor ar trebui să constituie fundamentul oricărei administraţii eficiente – însă fără mecanismele detaliate şi fără un cadru legislativ solid, această promisiune riscă şi ea să rămână o frază frumoasă uitată în sertarele dedicate reformelor statului.
Eliminarea pensiilor speciale înainte de vârsta standard şi a bonusurilor de pensionare în întreprinderile publice sunt măsuri cerute de societatea civilă şi mediul de afaceri de ani de zile. Însă succesul acestor reforme depinde de voinţa politică reală, nu doar de includerea lor într-un program de guvernare. Deja au existat numeroase tentative eşuate de reformă în acest domeniu, blocate fie de Curtea Constituţională, fie de jocuri politice.
De asemenea, adoptarea unei noi legi a funcţionarilor publici este un pas important, dar rămâne de văzut dacă aceasta va corecta disfuncţionalităţile actuale sau doar va cosmetiza o structură deja supradimensionată şi rigidă.
Câteva dintre măsurile propuse pentru reforma în administraţia publică:
1. Reducerea în medie cu 20% a numărului angajaţilor din administraţia publică centrală.
2. Reducerea cu 20% a anvelopei salariale a autorităţilor administraţiei publice centrale, faţă de nivelul anului 2024.
3. Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate în administraţia publică centrală şi locală.
4. Salarizare după performanţă în administraţia publică centrală şi locală – adoptare în 2026, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2027.
5. Desfiinţarea funcţiei de viceprimar la autorităţile administraţiei publice locale cu o populaţie mai mică de 1.500 de locuitori – în România, 415 unităţi administrativ-teritoriale, 15% din total, au mai puţin de 1.500 de locuitori.
6. Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.
7. Eliminarea bonusurilor de pensionare la întreprinderi publice şi autorităţi publice.
8. Stabilirea şi implementarea unor scheme de personal maximale.
9. Raportarea normei la poliţia locală la 1.500 de locuitori şi coordonarea cu poliţia naţională.
10. Adoptarea unei noi legi privind statutul funcţionarilor publici.
