Eveniment

Programul economic al guvernului Ciolacu: Garanţii de stat, ajutoare de stat şi fonduri europene pentru companii. PIB-ul României ar urma să ajungă la 360 mld. euro în 2024, de la 300 mld. euro în 2023. Deficitul bugetar rămâne în grafic, iar datoria publică scade la 46% din PIB în 2024

Programul economic al guvernului Ciolacu: Garanţii de...

Autor: Răzvan Botea

16.06.2023, 00:07 473

Noul guvern al lui Marcel Ciolacu, format din Partidul Social Democrat (PSD) şi din Partidul Naţional Liberal (PNL), deci fără UDMR care a fost exclus de la guvernare, propune o infuzie în mediul de business din România de 50 mld. euro, prin credite bancare garantate de stat, ajutoare de stat directe şi fonduri europene. De asemenea, PIB-ul ar urma să urce la peste 360 mld. euro în 2024, de la 300 mld. euro anul acesta, iar datoria publică să scadă. Să aşterni pe hârtie obiective şi miliarde de euro nu este greu, dar mai întâi trebuie să ai banii.

„În 2 ani o să  putem aloca peste 250 mld. lei cu care să stimulăm toate com­paniile care produc în România. Scheme de ajutor de stat pentru exporturi, investiţii publice şi parteneriate public-private“, a spus Marcel Ciolacu, la prezentarea pe scurt a programului de guvernare.

Tănase Stamule, profesor universitar de economie şi unul dintre cei care au lucrat la programul de guvernare, a explicat pentru ZF că cea mai mare parte a acestei sume de 250 mld. de euro reprezintă garanţii de stat acordate pentru creditele de investiţii, cum este programul IMM Invest.

„Este vorba de garanţii de stat, nu numai de cash. Sumele se garantează, iar creditele sunt acordate în urma unei analize din partea băncilor. Statul plăteşte numai dacă aceste credite nu sunt rambursate. Nu este vorba de o infuzie de cash de la stat, ci este vorba de o infuzie din sistemul bancar, susţinută de stat. Pentru aceasta trebuie să mergem la Comisia Europeană“, a spus Tănase Stamule.

Creditele garantate de stat nu costă bugetul de stat, decât dacă firma care l-a contractat nu mai plăteşte. Ajutoarele de stat însă, parteneriatele public-private şi voucherele pentru mâncare sau plata energiei pentru populaţie înseamnă costuri pentru bugetul de stat, în condiţii în care  situaţia bugetară este grea. Astfel, două întrebări sunt însă cruciale: de unde vin banii şi care vor fi zonele vizate pentru alocare?

Tănase Stamule a explicat că infuzia de 50 mld. euro va fi în principal în petrochimie, metalurgie şi industria alimentară, trei domenii care fac 90% din deficitul comercial la bunuri al României, dacă se exclud cerealele.

Sunt trei zone: cea mai mare este industria petrochimică şi derivatele, unde avem un deficit de 14 mld. euro. După avem metalurgia, cu un deficit de

8 miliarde de euro şi apoi avem mâncarea procesată. Dacă scoatem cerealele din balanţă, aceste trei sectoare fac 90% din deficitul comercial la bunuri“, a spus el.

Scopul programului este ca deficitul comercial al României să scadă. În 2022, deficitul comercial la bunuri al României a ajuns la peste 34 mld. de euro. Dincolo de efectele economice, adică presiunea pe moneda naţională cu toate efectele ei, deficitul balanţei comerciale la bunuri arată practic că, macroeconomic, România produce bunuri de valoare adăugată mai mică decât alte ţări, de unde importă.

România este singura ţară cu deficit extern din regiune şi nu este de mirare că milioane de români au plecat când s-au deschis graniţele în ţările care produc valoare adăugată mai mare şi, în consecinţă, oferă salarii mai bune.

Guvernul Marcel Ciolacu mai promite în programul de guvernare îmbunătăţirea serviciilor medicale şi educaţionale, astfel încât să determine întoarcerea românilor în ţară. De asemenea, promit 10% din PIB sprijin pentru companii şi populaţie, sub formă de vouchere, dublarea investiţiilor publice şi  scăderea poverii fiscale pentru angajaţi. Toate acestea necesită miliarde de euro, pe care în acest moment guvernul nu îi are. Astfel, în programul de guvernare, se menţionează că 11,5 mld. de euro ar urma să vină din recuperarea de arierate. O bună parte a arieratelor vine însă de la companiile de stat, care, cu pierderi de miliarde de lei adunate, vor întoarce buzunarele goale pe dos când guvernul le va cere banii. 7 mld. lei ar urma să vină din combaterea evaziunii fiscale, însă nu este clar prin ce măsuri, iar intrările de fonduri europene vor fi de circa 10 mld. euro, conform proiecţiei guvernului.

Ca orice program de guvernare, cifrele şi proiectele arată bine pe hârtie, însă în practică lucrurile încep să se complice.

 

Cine sunt miniştrii care vor coordona economia României în cabinetul Ciolacu:

 

Marcel Boloş, ministru de finanţe (PNL)

Economist de formare, a absolvit facultatea de ştiinţe economice de la Universitatea Oradea. Are un doctorat în contabilitatea obţinut la Universitatea de Vest şi încă un doctorat în management obţinut la Babeş-Bolyai în Cluj-Napoca.

► A predat la Universitatea Oradea şi din 2015 a fost la conducerea mai multor structuri de stat care aparţin de managementul fondurilor europene. În guvernul Ciucă a fost ministrul fondurilor europene.

 

Radu Oprea, ministrul economiei şi turismului (PSD)

► Inginer în industria petrolieră, Radu Oprea a absolvit facultatea de utilaj tehnologic la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti. A lucrat în mediul privat timp de 19 ani, din 1990 până în 2009, când a intrat în politică pe un post de prefect în Prahova.

► Din 2012 este senator în Parlamentul României şi a mai fost ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

 

Adrian Câciu, ministrul fondurilor europene (PSD)

► Economist, a absolvit Universitatea Româno-Americană şi are un masterat în managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regională. Cunoaşte, conform CV-ului, engleză şi italiană.

► A fost ministrul finanţelor în cabinetul Ciucă şi în trecut unul dintre consilierii economici ai PSD. 

 

Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor (PSD)

► A absolvit în 1997 facultatea de matematică şi informatică a Universităţii de Vest din Timişoara. Conform CV-ului, cunoaşte limbile engleză şi italiană.

► Este membru PDSR (actualul PSD) din 1996. Şi-a început cariera în politică în 2001 cu un post de director în Timiş, dar între 2005 şi 2008 a condus două companii din mediul privat. A mai fost viceprimar, ministru în mai multe cabinete şi premier în 2017.

 

Adrian Veştea, ministrul dezvoltării (PNL)

► Are o licenţă în contabilitate obţinută la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti şi un master în administraţie publică la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. La începutul anilor 2000 a profesat ca economist. 

► Este membru PNL din 1994 şi a fost primar al oraşului Râşnov, judeţul Braşov, timp de trei mandate. Din 2016 şi până în prezent este preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

 

Marius Budăi, ministrul muncii (PSD)

► Are o diplomă în economie obţinută la universitatea privată Spiru Haret şi un masterat la aceeaşi universitate. Vorbeşte foarte bine limba engleză şi limba franceză, conform datelor din CV-ul său.

► Din 1995 lucrează în domeniul public, dar şi în domeniul privat. Este deputat în Parlamentul României din 2016 şi a mai fost ministrul muncii în cabinetele Dăncilă şi mai apoi Ciucă.

 

Sebastian Burduja, ministrul energiei (PNL)

► Are licenţa în ştiinţe politice obţinută la Stanford (SUA) şi un master la Harvard (SUA), ambele universităţii fiind în topul celor mai bune din lume. Doctoratul l-a obţinut la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

► Are mai multe lucrări ştiinţifice publicate. A fost în trecut secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi ministrul digitalizării în guvernul Ciucă.

 

Florin Barbu, ministrul agriculturii (PSD)

► A absolvit în 2003 facultatea de ştiinţe economice de la Universitatea din Craiova. Are şi un doctorat în economie obţinut la aceeaşi universitate.

► În CV apare că a lucrat numai în domeniul public şi şi-a început cariera în 2005, la vârsta de 25 de ani, ca inspector de specialitate la direcţia venituri din primăria Slatina. A mai fost în aceeaşi instituţie şef de serviciu, director, iar din 2020 este deputat PSD.